sâmbătă, 15 noiembrie 2014

TEZA DE DOCTORAT, TIPOLOGII FITOCENOZICE(4), GHEORGHE APETROAE,SIBIU


 
TEZA DE DOCTORAT: STUDIUL GEOBOTANIC - TIPOLOGII PRATOLOGICE(4), GHEORGHE APETROAE, SIBIU
4.  Tipul de pajişte: Arrhenathereto - Triseteta flavescentis - facies: Arrhenathereto elatioris typicum. (pajişti de ovăscior).
Este identificată cu grupa tipologică 11- Arrhenatherum elatius - Crepis biennis (Arrhenatheretalia).
Chorologie
Această fitocenoză face parte din grupa de asociaţii instalate în pajiştile permanente reavăne şi “grase” din luncile de câmpie, de dealuri şi montane şi ocupă suprafeţe restrânse. Sunt răspândite în zona forestieră, subzona gorunului. Sporadic, formează microfitocenoze de Arrenatherum elatius. În cadrul asociaţiilor zonale se întâlnesc şi mai sus pe fâneţele fertilizate din subetajul pădurilor de făgete şi molidişuri, dar arealul optim de răspândire îl găsim în zona depresionară, la altitudini cuprinse între 471-550 m, făcând parte din formaţia pajiştilor eutrofe.
Sinecologie
Această fitocenoză se  instalează, de obicei, pe soluri mai reavăne, sau mai puţin reavăne, slab acide sau neutre, fertile, de regulă pe solurile aluviale. Ocupă de regulă biotopurile staţionale (U.S.-T.E.O.) situate în lungul văilor largi, pe terasele ridicate şi bine drenate din lungul râurilor Sălişte în parcelele cadastrale identificate cu: F.n 3178 (U.S.4); F.n. 3183 (U.S.32); F.n.3248 (U.S.32); F.n.3317 (U.S.85); F.n.3176 (U.S.8); şi Orlat în F.n.333 (U.S.29), în livezile de pomi extravilane din Fântânele şi Sibiel: F.p.4146 (U.S. 85); F.p.4157 (U.S.85); F.p.3954 (U.S. 26); F.p.3981 (U.S.26); F.p.4199 (U.S.33); F.p.3954 (U.S. 26); F.p.3958 (U.S. 26); F.p.3981 (U.S.26), precum şi în livezile de pomi fertilizate din intravilanele localităţilor Orlat, Fântânele, Săcel, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş şi Tilişca.
Într-un profil executat în lunca Vălii Sălişte (U.S.85), profil 476, solul fiind sol aluvial tipic, pe pietrişuri fluviatile, lut-nisipos se evidenţiază următoarele caracteristici edafice ale biotopurilor:
 Solul este situat pe luncă, cu roca mamă constituită din nisipuri şi pietrişuri fluviatile, cu apa freatică la 2,5 m, cu următoarele caracteristici morfologice:
Ap – 0-20 cm: Brun deschis, poliedirc angular mic, slab structurat, schelet 10 %, poros, moderat compact;
Ao – 20-30 cm: Brun deschis, poliedric angular mic, slab structurat, schelet 15 %, poros, moderat, compact;
AD – 30-47 cm: Gălbui-slab bruniu, poliedric angular foarte mic, foarte slab structurat, schelet 25 %, poros, moderat compact;
D1 – 47-62 cm: Cenuşiu gălbui, astructurat, textură nisipoasă, schelet 20 % friabil, slab compact;
R1 – 62-85 cm: Cenuşiu, astructurat, structură nisipoasă, schelet 50 %, friabil, poros;
R2 – 85-110 cm: Cenuşiu, astructurat, schelet 95 %.
 
 
Conţinutul în argilă, argilă fizică şi proprietăţile chimice ale solului sunt relevate în tabelul următor:
           
Profilul 476
Orizonturi
Ap
Ao
AD
 
 
 
Adâncimea (cm)
0-20
20-30
30-60
 
 
 
Nisip grosier (2-02 mm) %
23,4
28,7
54,6
 
 
 
Nisip fin (0,2-0,02 mm) %
25,6
24,3
22,4
 
 
 
Praf (0,02-0,002 mm) %
24
19
10
 
 
 
Argilă 2 (sub 0,002 mm) %
27
28
13
 
 
 
Argilă fizică (sub 0,01 mm) %
41
38
21
 
 
 
Schelet %
4,58
11,52
49,43
 
 
 
Textura
LL
LL
LL
 
 
 
pH (H2O)
6,08
6,08
6,60
 
 
 
Humus %
5,10
1,57
-
 
 
 
P mobil (ppm extract) în A
9,02
6,73
-
 
 
 
K mobil (ppm extract) în A
12
8
-
 
 
 
Baze de schimb (SB me la 100 g sol)
14,3
-
7,8
 
 
 
Hidrogen schimbabil (SH me la 100 g sol)
5,9
-
4,0
 
 
 
Capacitatea de schimb cationic
(T me la 100 g sol)
2,02
-
11,8
 
 
 
Gradul de saturaţie în baze (V%)
70,7
-
66,1
 
 
 
Densitatea t/mc
2,54
2,46
-
 
 
 
 
Caracteristici generale:
Solul prezintă un profil adânc, coloritul deschis (de la brun deschis la cenuşiu), textura lutoasă în partea superioară (conţinutul în argilă fizică este de 41%) şi lutonisipoasă în profunzime. Drenajul intern şi extern este bun şi determină o umiditate redusă în partea superioară a profilului de sol, adâncimea pânzei freatice fiind relativ mare (peste 2,00 m). Solul este mezobazic, având gradul de saturaţie în baze V = 70,7% şi slab acid, având pH-ul în suspensie apoasă de 6,08, cu un conţinut relativ ridicat de humus, la suprafaţă 5,10 %, slab aprovizionat cu fosfor (9,02 ppm extract) şi cu potasiu (12 ppm extract), asimilabile.
Compoziţie floristică şi synmorfologie.
Pajiştile de Arrenatherum elatius se caracterizează printr-o participare semnificativă a gramineelor, predominând cele de fâneaţă cu Festuca pratensis, Dactylis glomerata, Tristeum flavescens, Phleum pratense s.a. Participarea importantă a speciilor de Agrostis capillaris şi Festuca sulcata, demonstrează prezenţa pajiştilor cu Arrenatherum elatius - ovăscior, ca fitocenoze în arealul optim de răspândire a acestor specii, totodată şi plasticitatea largă a speciei dominante Arrenatherum, faţă de condiţiile ecologice. Dintre toate asociaţiile care se încadrează în formaţia pajiştilor eutrofe, Arrenatherum elatius, dominantă, este mai puţin pretenţioasă, atât faţă de umiditate, cât şi faţă de elementele nutritive asimilabile din sol. Prezenţa acestei specii în condiţiile de mediu xerofitic, în mediul umbros al livezilor este reprezentată de speciile Daucus carota, Filipendula hexapetala, Knautia arvensis, Galium verum, s.a. (P. Burcea, 1963).


D: Evaluarea floristică
Tipul de pajişte: Festucetum pratensis arrenatheetosum
 
Bio-forma
Indice numeric
Numărul releveelor (N)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Teritoriul parcelei
Fântânele
Săcel
Fântânele
Lunca Mare-Săcel
După pădure-Săcel
Lunca Vălii
Vale
Sibiel
Sălişte-după sat
Orlat
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
 
 
Teritoriul cadastral
174
146
175
175
150
154
155
170
107
18
 
 
Suprafaţa releveului (mp)
100
200
100
800
100
100
100
100
100
100
 
 
Altitudine (m)
498
498
550
510
500
512
524
550
545
470
 
 
Expoziţie
S
S
N-E
96
N-E
S
S-E
S-E
S
S
 
 
Înclinarea în grade
Plan
Plan
3
Plan
Plan
Plan
3
3
2
Plan
 
 
Acoperirea vegetaţiei (%)
97
96
96
98
98
98
98
98
99
95
 
 
Producţie (kg/ha m.v.)
1800
17000
15000
20000
16000
21000
17000
 
 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Hesp
 
I. Graminee
59
60
58
60
57
59
57
59
46
51
Hesp
1
Arrenatherum elatius
21
23
18
19
22
31
29
22
22
22
Hesp
2
Agrostis capillaris
13
15
11
13
14
3
14
11
5
10
Hesp
3
Festuca pratensis
6
6
7
6
5
10
4
4
5
7
Hesp
4
Dactylis glomerata
2
3
2
3
3
5
3
6
3
4
Hesp
5
Festuca sulcata
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
H
6
Trisetum flavescens
11
8
+
10
5
7
5
2
2
7
H
7
Poa pratensis
1
+
+
+
+
-
-
-
1
 
H
8
Anthoxanthum odoratum
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
Hesp
9
Lolium perenne
-
-
-
+
+
-
-
-
+
+
Hesp
10
Holcus lanatus
+
-
+
-
-
+
+
-
+
+
H
11
Festuca rubra
+
+
1
2
1
1
2
5
5
+
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Hesp
12
Festuca pseudovina
5
4
2
7
5
2
+
+
3
+
 
 
II. Leguminoase
11
12
14
11
14
15
13
7
35
9
Hrpt
13
Trifolium pratense
9
8
9
6
10
10
8
4
19
5
H
14
Trifolium repens
2
4
5
5
4
5
5
3
11
4
H
15
Lotus carniculatus
-
-
-
-
-
-
-
-
4
-
H
16
Lathyrus pratensis
-
-
-
-
-
+
+
-
-
-
H
17
Coronilla varia
+
+
+
+
+
+
+
+
-
+
Hrpt
18
Vicia cracca
-
-
-
-
-
-
-
-
+
-
T
19
Trifolium dubium
-
-
-
-
-
-
-
-
+
-
T
20
Vicia angustifolia
-
-
-
-
-
-
-
-
1
-
 
 
III. Cyperacee şi Juncacee
-
-
-
-
-
-
-
-
-
1
Hrpt
21
Carex hirta
-
+
-
-
-
+
-
+
-
1
Hcsp
22
Luzula sudetica
-
-
-
-
-
+
-
+
-
+
 
 
VI. Plante din alte familii botanice
27
24
24
27
27
29
30
32
18
35
Hr
23
Plantago lanceolata
4
3
2
4
2
3
3
4
4
5
H
24
Centaurea jacea
7
8
7
9
8
9
8
10
5
10
H
25
Achillea millefolium
3
2
3
2
2
2
3
2
3
4
H
26
Chrysanthemum leuchantemum
7
5
8
7
6
4
3
2
2
9
T
28
Daucus carota
1
2
-
2
2
3
3
2
1
2
Hr
29
Knautia arvensis
+
+
+
-
+
+
1
+
+
+
 
30
Taraxacum officinale
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
 
31
Convolvulus arvensis
+
+
+
+
+
+
+
+
+
1
 
32
Rumex acetosa
+
+
+
-
1
1
1
+
-
+
 
33
Carum carvi
+
-
-
+
+
1
+
+
-
-
 
34
Cycorium intyibus
1
1
1
1
2
2
2
1
1
2
 
35
Viola tricolor
+
+
+
+
-
-
-
+
-
+
Hr
36
Leontodon autumnalis
1
1
1
+
2
2
1
1
-
-
H
37
Geranium pratense
-
-
+
+
-
+
+
+
+
-
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Hr
38
Plantago media
+
+
+
+
+
+
1
+
+
1
T
39
Rhinanthus minor
-
-
-
-
-
-
-
+
+
-
H
40
Galium verum
+
+
+
-
+
1
1
-
+
+
Hr
41
Ranunculus acris
-
+
-
+
+
+
-
-
-
-
Hr
42
Filipendula hexapetala
-
-
+
-
-
-
+
2
+
-
Hr
43
Pimpinella saxifraga
-
-
+
-
+
-
-
-
-
-
H
44
Anthriscus silvestris
+
-
+
-
-
-
-
-
-
-
H
45
Crepis biennis
+
-
+
-
-
-
-
-
-
-
Hr
46
Betonica officinalis
-
-
-
-
-
-
-
-
+
-
Ch
47
Glaechoma hederacea
-
-
-
-
+
-
-
-
+
-
T
48
Rhinanthus rumelicus
-
-
-
-
-
-
-
+
+
-
H
49
Veronica chamedrys
-
-
-
-
-
-
+
+
+
-
H
50
Campanula abietina
-
-
-
-
-
-
+
+
+
-
H
51
Potentilla reptans
-
-
+
-
-
-
+
+
+
-
T
52
Heracleum sphondylium
+
-
-
-
+
-
+
-
-
-
H
53
Nepeta pannonica
-
-
-
-
-
-
-
+
+
-
H
54
Rumex crispus
+
-
-
-
-
-
-
-
+
-
Hcsp
55
Cerastium caespitosum
-
-
+
-
-
-
-
-
+
-
Hrpt
56
Potentilla silvestris
-
-
+
-
-
-
-
-
+
-
T
57
Heracleum sphondylium
-
-
+
-
-
-
-
-
+
-
H
58
Alchemilla vulgaris
+
+
+
-
+
+
-
+
-
+
Ch (H)
59
Artemisia absinthium
-
-
+
-
-
-
-
+
+
-
Th
60
Chamomilla recutita
+
+
-
+
+
-
-
-
-
-
Th
61
Conium maculatum
+
+
-
+
+
+
+
-
-
-
Th
62
Galium aparine
+
-
-
-
+
+
+
-
+
-
H
63
Hypochoeris maculata
-
-
-
+
-
-
-
+
-
-
H
64
Lamiium album
-
-
-
-
-
-
-
-
+
-
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
H
65
Lychnis flos-cuculi
+
+
-
-
-
+
-
-
-
-
Th
66
Matricaria perforata
+
-
-
-
+
-
-
-
+
-
G
67
Ornithogalum umbelatum
-
-
-
-
-
-
-
+
+
-
H
68
Plantago major
-
-
+
-
-
-
-
+
+
-
Th
69
Viola arvensis
-
-
-
-
+
-
-
-
-
-
 
Într-un singur releveu s-au notat: Phleum pratense (3: +); Alopecurus pratensis (6: +); Setaria glauca (4: +), Calamagostris epigeios (3: +), Agropyrum repens (7: +); Trifolium hybridum (5: +); Anagalis arvensis (8: +); Fragaria vesca (1:+); Bellis perennis (8: +); Campanula patula (2: +); Cardamine impatiens (10: +); Chenopodium album (10: +); Cirsium arvense (9: +); Clematis integrifolia (8: +); Galeopsis pubesceus (3: +); Xanthium strumarium (7: +); Tusilago farfara (5: +); Sonchus arvensis (4: +); Silene italica (4: +); Rumex crispus (9: +); Primula sp. (5: +); Myosotis arvensis (7: +); Molinia coerulea (3: +); Lepidium ruderale (6: +); Lamium purpureum (8: +); Inula britanica (4: +); Hypericum perforatum (4: +); Hieracium silvaticum (7: +); Geranium sp. (1: +); Juncus gerardi (5: +); Juncus inflexus (7: +).


Cyperaceele sunt slab reprezentate, în mod izolat fiind identificate exemplare de Carex hirta, C. pallescens şi Luzula luzuloides.

Leguminoasele au o participare diferită în raport cu fertilitatea solurilor. Pe solurile fertilizate organic, leguminoasele ajung uneori dominante şi reprezentate în asociaţii de speciile Trifolium pratense şi Trifolium repens, specii cu o constanţă ridicată în cadrul acestei asociaţii.

Grupa plantelor din alte familii botanice este reprezentată de seria elementelor de fâneaţă aparţinând umbeliferelor şi compozitelor, cum ar fi: Anthriscus silvestris, Centaurea jacea, Crepis biennis, Galium verum ,Chrysanthemum leucanthemum ş.a.

Compoziţia floristică a fitocenozei este relevată în tabelul cu evaluarea floristică.

Sindinamica floristică

Direcţiile de evoluţie a acestui tip de fitocenoză sunt diferite date fiind condiţiile ecologice diverse ale unităţilor staţionale în care se găsesc. Prin fertilizare creşte ponderea speciilor (foarte bune şi excelente furajere Dactylis glomerata, Lolium perene, a speciilor, Trifolium hybridum, Festuca pratensis, Phleum pratense, Poa pratensis, Trisetum flavescens, Arrenatherum elatius s.a.

Creşterea conţinutului de apă sau chiar înmlăştinirea pot defavoriza majoritatea speciilor excelente si foarte bune furajere, dezvoltându-se cenoze in care se pot afirma speciile mezo-hidrofile: Alopecurus pratensis, Anthoxanthum odoratum, Juncus sp. s.a. In cazul in care aceasta fitocenoză s-ar păşuna, ar conduce, inevitabil, la instalarea cenozelor de Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Krist. 1937 şi I. Pop, 1977), transformare favorizată mai ales pe expoziţiile însorite, în pantă, sau cenozele de Medicagini - Festucetum valesiacae (Wagnes, 1941, G. Arsene, 1998). Neexploatarea lor anuală ar conduce la instalarea speciei Callamagrostis epigeos.

Valoarea economică

Fâneţele de Arrenatherum elatius - ovăscior, deşi reduse ca suprafaţă, reprezintă fâneţele cele mai productive, producţia medie fiind apreciată la circa 20000 kg m.v. sau 4000 kg fân/ha. În zona cercetată producţia a variat de la 10500 kg la 25000 kg m.v./ha. De remarcat producţiile mari de otavă pe care le dau aceste fâneţe (10-15000 kg m.v./ha).

Pajiştile de ovăscior au o valoare nutritivă ridicată, având un conţinut, în substanţe nutritive, de 5,3-10 % P.D. şi 63-78 % U.N., (P. Burcea, 1963).

Măsuri de îmbunătăţire şi exploatare

De asemenea, pajiştile de ovăscior se folosesc ca fâneţe, de cele mai multe ori ca fâneţe de două coase. Datorită capacităţii ridicate de otăvire, planta dominantă Arrhenaterium elatius poate să dea 3-4 coase într-o perioadă de vegetaţie (Paul Burcea, 1963).

Exploatarea prin păşunat a pajiştilor cu ovăscior, chiar numai pe o perioadă scurtă de timp, cum ar fi păşunatul primăvara devreme, determină degradarea pajiştii.

Pentru sporirea producţiei pot fi utilizaţi cu succes fertilizanţii organici. Gunoiul de grajd, administrat la un interval de 2-3 ani, în cantitate de 20-30 t/ha asigură producţia de 20-25 t/ha m.v. în fiecare an. Fertilizanţii minerali cu azot sporesc producţia şi îmbunătăţesc calitatea nutreţului.

De remarcat faptul că o bună parte din fâneţele de  Arrenatherum elatius-ovăscior se găsesc în livezile cu pomi şi, în contextul diminuării presiunii antropice în localităţile din areal, confirmată de studiul demografic, acest sistem de cultură agro-pomicolă trebuie menţinut în zonă.

 Aceasta presupune aplicarea unui sistem tehnologic care se referă la sol şi la pomi, în prim plan situându-se aplicarea fertilizanţilor organici şi minerali. Fertilizarea constituie măsura principală în vederea obţinerii de producţii mari de fructe şi, implicit, obţinerea unor producţii mari de fân, în condiţiile unor tehnologii ecologice, cu excluderea utilizării pesticidelor în perioada de vegetaţie şi practicarea ogorului negru pe rândurile de pomi şi benzile înierbate între rândurile de pomi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu