TEZA DE DOCTORAT, GHEORGHE APETROAE, SIBIU, TIPOLOGII PRATOLOGICE

TEZA DE DOCTORAT - GHEORGHE APETROAE, SIBIU

STUDIUL GEOBOTANIC - TIPOLOGII PRATOLOGICE

 

                                 INTRODUCERE

 

 

      Impunerea spiritului ecologic actual în determinarea şi aprecierea relaţiilor natură-bios-economic a generat  o redirecţionare a seriilor de concepte biogeografice şi economico-sociale tradiţionale şi o redimensionare axiologică a încărcăturii lor naturale şi sociale. Cuprinderea şi asamblarea acestora într-un organism al noţiunilor interrelaţionale, mult mai adecvat cerinţelor de explorare şi exploatare sistemică a resurselor  va pune tot mai mult în evidenţă cazuistică aportul determinanţilor ecologici, edafici şi economici în diversitate biocenotică şi în creşterea  potenţialului de volorificare bioconversivă a acestora.

    Din perspectiva tipologiei şi valorii economice a asociaţiilor erbacee, indicatorii biologici, ecologici şi edafici introduşi ca termeni ai biodiversităţii în ecuaţia geobotanicii, se relevă ca determinanţii sinmorfologici, sinecologici, cenotaxonomici şi sindinamici ai fitocenozelor.

  “Învelişul” sau “spaţiul geografic” cu noţiuni geografice complexe se relevă ca proiecţii geometrice în spaţiile reale ale unor procese geografice istorice şi actuale, pe cât de simple – prin cuprinderile lor naturale, prin diferenţierile în spaţiu şi în timp – pe atât de dinamice, prin frecvenţa fluxului evolutiv al biomasei naturale – ecosistemice pe climaxul geoaltitudinal, şi  condiţionate tot mai mult entropic.

  O încercare de proiecţie cazuistică  dinamică – evolutivă – a unor spaţii fitogeografice cu caracteristicile de depresionar – subcolinar piemontan, piemontan şi montan, aparţine şi prezentului studiu geobotanic şi economic, respectiv al pajiştilor permanente situate în bazinul hidrogeografic Cibin, în arealul definit spaţial de Valea Tilişcuţei – dealul Căţănaş – Valea Cernavodă – Valea Orlatului şi culmile montane Fântânele – Scoruşetu – Crinţ, de pe raza  teritorilor cadastrale Tilişca, Sălişte şi Orlat, judeţul Sibiu.

   Arealul geografic studiat din punct de vedere floristic şi praticultural perimetrează o suprafaţă totală de 10000 ha..

    Studiul încearcă, din perspectiva biogeografică şi social economică, să constituie o bază de cercetare a vegetaţiei erbacee din acest areal fitocenopratotipologic  şi o expunere praxiologică, de elemente experimentale care pot fi utilizate ca îndreptar epistemologic în elaborarea documentaţiilor tehnice de amenajare şi exploatare praticulturală şi de valorificare a resurselor vegetale în economia pastoral zootehnică.

   Studiul analizează şi stabileşte din punct de vedere fitocenologic şi pratotipologic compoziţia (structura) floristică a pajiştilor permanente existente în spaţiul geografic relevat, un areal geobotanic atât de important din punct de vedere economic şi social uman, judeţean şi naţional.

     În prelevarea datelor s-a încercat, atât cât a fost posibil, o eşantionare de acoperire reprezentativă a întregii biogeografii fitocenologice din întregul areal. Studiul fitocenopratotipologic identifică, pe lângă influenţa constituţiei geologice a arealului cercetat, importanţa influenţei antropice asupra învelişului erbaceu natural zonal, cu importante implicaţii în abordările economice şi în tipologia pajiştilor de ordin secundar.

În studiul condiţionărilor ecologice, edafice şi antropice ale vegetaţiei pajiştilor permanente s-au efectuat ridicări de vegetaţie (relevee floristice) şi s-a caracterizat din punct de vedere ecologic seria formaţiunilor de vegetaţie  reprezentative pentru pajiştile permanente din areal, cu probabilitatea de extindere, prin extrapolarea acestor determinări fitocenotice şi tipologice la scara întregii depresiuni perimontane, a spaţiilor colinare şi a celor montane din o  parte apreciabilă  a bazinului hidrogeografic Cibin.

      Desigur axul cerebral al soluţionării problemelor complexe de geobotanică economică, al ansamblului producerii de furaje îl constituie aportul vector al cercetării agricole ştiinţifice în implementrea procesului tehnologic şi la eficienţa măsurilor de amenajare şi exploatare raţională a pajiştilor permanente prin lucrări de suprafaţă şi radicale.

      Studiul geobotanic în acest areal s-a întreprins  în perioada 1976 – 1982, în staţionare, perioadă în care s-a coordonat  activitatea de producţie a Fermei de pajişti Sălişte din cadrul I.I.E.P. Sibiu şi în perioada  1997 –1999, în principal pe itinerar şi staţionare, iar experienţele prin tratamente cu fertilizanţi chimici şi organici, în vederea stabilirii dozelor optime tehnic şi economic  s-au desfăşurat pe o perioadă de 3 ani (1997-1999) în cele două câmpuri experimentale Fântânele şi Dealul Furcilor. Observaţii asupra efectului acestor tratamente asupra producţiei şi compoziţiei floristice a pajiştii permanente din câmpul experimental Dealul Furcilor s-au efectuat şi în anul 2000.

       Lucrarea cuprinde 295 de pagini repartizate în 3 părţi - volume. În prima parte sunt prelevate datele generale şi indicatorii naturali din areal. În partea a doua sunt întreprinse studii asupra vegetaţiei pajiştilor permanente, cu privire la covorul vegetal şi relaţia cu factorii ecologici din areal, se caracterizează ecologic şi fitocenologic asociaţiile de pajişti permanente şi se realizează o cartare analitică a tipurilor staţionale ale pajiştii din arealul cercetat. În partea a treia sunt prezentate rezultatele experimentale cu privire la îmbunătăţirii pajiştilor permanente de Agrostis capillaris şi Festuca rubra obţinute în câmpurile experimentale Fântânele şi Dealul Furcilor şi eficienţa economică cu privire la îmbunătăţirea pajiştilor permanente.

       În structura sa, lucrarea este compusă din 9 capitole care cuprind părţile scrise cu înserări de tabele, figuri, cartograme şi titluri biografice de specialitate.

       Faţă de această lucrare, care s-ar dori un oarecare referenţial al cercetării geobotanice actuale, exprim mulţumiri:  domniei sale profesor univ. dr. ing. Paul Burcea, conducătorul ştiinţific al prezentei lucrări, pentru sprijinul substanţial acordat în elaborarea ştiinţifică. Trebuie să relev, totodată, sprijinul pe care l-am primit din partea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Institutului de Cercetare şi Producţie pentru cultura pajiştilor Măgurele – Braşov, Institutului de Pedologie şi Agrochimie Bucureşti, Universităţii de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti, Oficiului de Studii Pedagogice şi Agrochimie Sibiu, Direcţiei Sanitar – Veterinare – Laboratorul de Analiză a furajelor, Direcţiei Judeţene de Statistică, Oficiului de Cadastru Agricol şi Organizarea Teritoriului Agricol Sibiu.

                                                                    Bucureşti, 1999