TEZA DE DOCTORAT, STUDIUL GEOBOTANIC -

TIPOLOGII(5) ..., GHEORGHE APETROAE, SIBIU

5. Tipul de pajişte: Juncetum effusae et conglomerate (pajişti de pipirig, iarba câmpului şi izmă) Sin: As. Junca inflexi – Menthetum longifoliae – Lohm, 1953.

Chorologie

Acest tip de pajişte este răspândit în areal pe solurile puternic gleizate sub forma de pajişti hidrofile, în luncile cu exces de umiditate din zona pădurilor de gorun şi amestec cu gorunul, în sectoarele cadastrale 105, 93, 120, 150, 153, 181 U.A.T. Sălişte, în sectorul cadastral 30 U.A.T. Orlat şi în sectoarele cadastrale 181 şi 219 U.A.T. Sălişte din zona –subetajul pădurilor de fag.

Sinecologie

Structura şi compoziţia floristică

Fitocenozele cercetate sunt reprezentate de pajişti edificate de specia Agrostis stolanifera în codominanţă cu specia de Juncus inflexus, cu un grad de acoperire al pajiştii redus. Alături de cele două codominante, coabitează specii biotopic hidrofite reprezentate de indivizi sporadici, de constanţă ridicată şi abundenţă redusă, între care se identifică Ranunculus repens, Agrostis alba, Poa pratensis, Lysimachia lummularia, Poa trivialis, Galium palustre şi Deschampsia caespitosa. În aceste asociaţii se constată, în relevee, o serie de specii transgresive din asociaţiile limitrofe. Spectrul bioformelor este dominat de hemicriptofite, în spectrul elementelor fitogeografice şi se relevă ca fitocenoză bogată în elemente circumpolare şi euro-asiatice, caracteristice biotopurilor pe soluri cu exces de umiditate şi reci - ca resursă a acestei umidităţi persistente.

În profilul de sol 467 practicat în lunca râului Sălişte, la vest de satul Săcel, în sectorul cadastral 150, s-a identificat un sol de tipul gleic-mollic, argilos, gleizat puternic, pe depozite fluviatile şi cu apa freatică la adâncimea de 1-1,5 m, cu următoarele caractere morfologice:

Aţel- 0-12 cm: Brun deschis, poliedric angular mic, moderat structurat, poros spre fin poros, compact;

Am- 12-38 cm: Brun închis, poliedric angular mijlociu, moderat structurat, pete cenuşii slab, fin poros, compact;

Ago- 38-50 cm: Brun închis, cu pete cenuşii, poliedric angular mijlociu, moderat structurat, pete de oxidare, fin poros, foarte compact;

Go- 50-78 cm: Brun cenuşiu (marmorat), poliedric angular mare, pete de oxidare, fin poros, foarte compact;

Gor- 78-89 cm: Ruginiu vineţiu, astructurat, pete ruginii de oxidare şi vineţii de reducere, fin poros, foarte compact;

Gr- 89-120: Vineţiu cu slabe pete ruginii, astructurat, pete de reducere, fin poros.

Conţinutul în argilă, argilă fizică şi proprietăţile chimice ale solului sunt relevate în tabelul următor:

Identificat prin U.S. profilul 467

Cu localizare în date O.S.P.A.

Orizonturi	Ap	Am	Go	Gor	Gr
Adâncimea (cm)	0-20	30-50	60-100	100-140	140-160
Nisip grosier (2-02 mm) %	4,3	3,6	0,5	0,7	1,80
Nisip fin (0,2-0,02 mm) %	29,7	30,4	33,5	38,3	17,2
Praf (0,02-0,002 mm) %	32	34	33	31	27
Argilă 2 (sub 0,002 mm) %	34	32	33	30	52
pH H₂O	5,4	5,66	6,19	6,68	6,58
Humus %	6,34	3,57	-	-	-
P mobil (ppm extract) în	9,44	6,33	-	-	-
K mobil (ppm extract) în	11	8	-	-	-

Caracteristici generale:

Solul prezintă un profil adânc, în care, Ap are reacţie slab acidă, conţinut apreciabil în humus, mijlociu aprovizionat în fosfor şi potasiu, textură lut-argiloasă spre argilo-lutoasă. Roca mamă apare la adâncimi de 120-140 cm, în roca dură la adâncimi mai mari de 150 cm. Datorită aeraţiei slabe în Am, formele mobile şi accesibile de azot şi fosfor se realizează în cantităţi mici, fapt pentru care în fertilizarea pajiştilor cu îngrăşăminte chimice se impune mărirea dozelor acestor fertilizanţi.

Compoziţia floristică şi sinmorfologică

Releveele analizate au un număr restrâns de specii, iar distribuţia neuniformă a speciilor şi înălţimea sinuzală variată, îi acordă acestei fitocenoze un caracter heterogen, cu aspectul de buruienişuri hidrofile, speciile fiind relevate în sinopticul fitocenozei.

Tipul de pajişte: Juncetum effusae et caonglomerate, sin. Junco inflexi methentum (pajişti de pipirig, iarba câmpului şi izmă)

Bio-forma	Indice nume-ric	Numărul releveelor (N)	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
Bio-forma	Indice nume-ric	Teritoriul administrativ	Sălişte Bărc	Sălişte sub CFR	Sălişte Cernavodă	Săcel Bărc	Vale Luncă	Sălişte luncă	Sibiel Împărăţel	Crinţ Tilişcuţa	Fântânele Dosul Şurilor	Orlat Roghini
		Sectorul cadastral	105	93	120	150	153	153	181	219	236	30
		Suprafaţa releveului (mp)	105	100	100	100	100	100	100	100	100	100
		Altitudine (m)	570	535	531	501	512	523	593	915	996	500
		Expoziţia	NV	S	S	SE	S	S	N	NV	SE	NE
		Înclinarea (în grade)	4	2	2	1	1	1	10	12	3	5
		Acoperirea vegetaţiei (%)	85	87	90	85	92	92	82	81	83	91
		Producţie (kg/ha m.v.)	4500	5000	6000	7000	7500	8000	5500	6500	75000	8500
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13
		I. GRAMINEE (%)	31	39	35	26	38	33	29	31	31	36
H	1	Agrostis stolonifera	12	14	12	11	16	11	1	1	1	2
H	2	Alopecurus pratensis	1	1	2	3	4	5	2	+	+	2
H	3	Anthoxanthum odoratum	5	8	5	3	5	3	3	5	3	6
H	4	Cynosurus cristatus	2	7	6	2	5	4	-	-	3	1
H	5	Dechampsia caespitosa	2	1	+	1	+	+	11	12	14	+
H	6	Festuca heterophylla	-	-	-	-	+	+	1	1	1	+
H	7	Festuca rubra	4	3	4	2	3	3	4	3	2	2
H (Ch)	8	Holcus lanatus	1	2	2	2	3	2	3	4	3	3
H	9	Poa pratensis	+	+	+	+	+	3	2	2	2	+
H	10	Poa trivialis	-	+	-	-	+	+	2	3	3	+
H	11	Festuca arundinacea	4	3	4	2	2	2	+	+	+	3
		II: LEGUMINOASE	+	5	5	3	5	5	+	+	1	+
Th-TH	12	Trifoliuim campestre	+	3	3	2	3	3	-	+	1	+
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13
	13	Trifolium repens	-	2	2	1	2	2	+	-	+	-
		III: CYPERACEE ŞI JUNCACEE	31	24	30	33	27	33	28	24	34	35
G	14	Carex hirta	24	12	20	22	19	21	20	19	28	25
G	15	Carex brevicollis	3	3	2	3	1	2	3	3	5	4
H-HH	16	Carex vulpina	4	4	4	4	5	5	4	2	6	4
H	17	Juncus effusus	+	2	1	1	1	2	1	-	-	+
H	18	Juncus conglomeratum	+	1	1	1	+	1	-	-	+	+
H	19	Juncus articulatus	-	2	2	2	1	2	+	+	-	2
	20	IV: ALTE FAMILII	24	19	20	23	22	21	25	26	17	20
H (G)	21	Mentha pullegium	2	2	3	3	4	2	2	2	2	2
HG	22	Mentha arvensis	1	1	1	1	1	1	1	+	+	+
G	23	Equisetum arvense	1	+	+	+	+	+	1	1	+	+
G	24	Eriophorum angustifolium	-	+	+	+	+	+	-	-	+	+
H	25	Galium palustre	+	+	+	+	+	+	2	3	2	+
H (Ch)	26	Glechoma hederacea	+	+	+	+	+	+	1	2	1	+
H	27	Leontodon autumnalis	2	3	3	4	3	3	1	1	+	4
HH	28	Lycopus europaeus	1	2	2	+	2	2	+	+	+	2
HH	29	Lycopus exaltatus	+	+	+	+	+	+	1	1	1	+
HH	30	Lysimachia nummularia	2	+	-	+	-	-	2	1	+	+
H-HH	31	Lytrum salicalia	1	1	1	1	1	1	+	+	+	1
H	32	Myosotis palustris	1	1	1	1	1	+	-	-	1	1
HH	33	Oenanthe aquatica	+	+	+	-	+	-	-	-	-	+
H	34	Plantago lanceolata	2	2	3	2	1	2	+	1	1	2
H (Ch)	35	Polygala vulgaris	+	+	+	-	-	+	-	-	-	+
Th	36	Polygonum hidropiper	1	+	+	1	1	+	2	2	3	1
Th	37	Polygonum mite	1	+	+	1	1	1	2	3	2	1
H	38	Potentilla erecta	1	1	+	1	+	1	+	1	+	1
H	39	Ranunculus acris	4	4	5	5	5	5	6	5	3	4
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13
H	40	Ranunculus repens	2	1	+	2	1	1	3	2	2	2
Th	41	Ranunculus sardons	-	+	-	-	+	+	-	-	-	-
H (G)	42	Rorripa austriaca	+	+	+	-	+	-	-	-	-	+
H	43	Rumex sanquineus	-	-	-	-	-	-	+	+	+	-
H	44	Scutellaria hastifolia	+	+	1	+	1	+	-	+	-	1
H	45	Stellaria graminea	-	+	-	+	+	2	2	2	2	+
H	46	Veronica longifolia	1	1	+	1	-	-	-	-	-	+

Cenotaxonomie

Asociaţia este descrisă în Europa de Vest, ca definind pajiştile degradate de Agrostis stalonifera. În sistemul cenotaxonomic european a fost inclusă la alianţa Agropyro - Rumiicion crispi Nord, 1940, citată de G. Arsene, 1998, concepută ca o unitate care reuneşte vegetaţia din locurile bătătorite, cu exces de umiditate din clasa Plantaginetea majoris, 1940. Ulterior, prin reconstituirea volumului acestei clase de buruieni, asociaţia este raportată la vegetaţia de pajişti mezohidrofile, clasa Molinio-Arrhenatheretea R. Tx, 1947, Al. Potentilon Anserinae R. Tx, 1937.

Syndinamica

Formarea asociaţiei este rezultatul unui proces îndelungat de degradare a pajiştilor de Agrostis stalonifera care, păşunate pe umed, formează denivelări, sunt invadate de Juncus inflexus, Menta aquatica şi alte mezo-hidrofite. De remarcat instalarea sperciei de pipirig concomitent cu iarba câmpului prin colonizarea primară a marginilor albilor de pâraie (Orlăţel, pârâul Vălii, pârâul Cârcelului, Sibielaş, Sibiel, Valea Godiei, Valea Cetăţii, Valea Tilişcuţa, Valea Cernavodă - în spatele Gării Sălişte; râul Sălişte ş.a.), precum şi pe marginile unor şanţuri peste care circulă animale mari şi în urmele cărora se instalează Juncus compresus.

Această asociaţie se menţine timp îndelungat, Juncus inflexus prezentând rezistenţă la eradicarea tehnologică. Acest tip de pajişte, în condiiţiile în care se schimbă condiţiile de umiditate, de structură a solului, prin drenarea excesului de umiditate, amendare şi fertilizare cu doze sporite de fosfor, evoluează spre tipurile de pajişti mezofile, prin tipul Arrhenatherion.

Tipologie şi valoare economică

Fitocenozele hidrofile degradate de Agrostis stolonifera, exploatate ca păşuni, sunt încadrate potrivit tipologiei româneşti (Tucra ş.a., 1987) în seria Agrostis stolonifera, care ocupă suprafeţe, uneori aprefciabile, de lunci şi depresiuni. Acestea pot fi reconversionate, aşa cum s-a relevat printr-un complex de lucrări, de realizare a echilibrului hidric şi de corectare a acidităţii biotopului. Prioducţia de masă verde a acestor pajişti oscilează între 4,5 şi 15 t/ha M.V.