TEZA DE DOCTORAT, TIPOLOGII...(6), GHEORGHE APETROAE, Sibiu

TEZA DE DOCTORAT, STUDIUL GEOBOTANIC -

TIPOLOGII(6) ..., GHEORGHE APETROAE, SIBIU

 

6. Tipul de pajişte: Phragmitetum australis – Typhetum latifoliae (pajişti de mlaştini)

Se identifică cu grupa tipologică 37- Phragmiteta.

 

Chorologie

Acest tip de pajişte este răspândit în biotopurile de ape stagnante, în depresiunile din zona litorală a eleşteielor piscicole, situate pe cursul pâraielor Cernavodă Săcel şi Mag  din U.A.T. Sălişte. Cele de la vest de satul Săcel, sectorul cuprins între şoseaua naţională şi halta C.F.R. Sibiel, cât şi în spaţiile meandrate ale râului Sălişte, cursul mediu şi inferior, până la vest de Orlat, la vărsarea în râul Cibin, sunt staţiuni cu ape stagnante în depresiuni naturale şi în reprofilări, soluri temporar sau permanent submerse, slab acide, bine aprovizionate cu elemente nutritive, la altitudini de 471-550 m.

Sinecologie

Fitocenoza descrisă s-a instalat pe solurile submerse gleizate şi ca vegetaţie predomină cyperaceele şi juncaceele. Este întâlnită pe teritoriul extravilan Săcel în sectoarele cadastrale 145, Săcel, 146 Săcel în U.S.93, în sectoarele cadastrale 153 Sălişte, 152 şi 154-Vale.

Într-un profil executat în zona Săcel (518) U.A.-T. Sălişte, se constată un sol de tipul aluvial, gleizat, pe depozite aluviatile, cu roca mamă constituită din depozite aluviale, cu apa freatică la adâncimea de 1-1,5 m, prezentând următoarele caractere morfologice:

Aţel 0-7 cm: Brun deschis, poliedric angular mic, moderat structurat, poros, umed, moderat compact;

Ao 7-28 cm: Brun deschis, poliedric angular mic, slab structurat, slabe pete ruginii, poros fin, poros compact;

Ag 28-44 cm: Brun pătat ruginiu, poliedric angular foarte mic, slab structurat, pete de oxidare, moderat compact;

Go 44-85 cm: Brun ruginiu (marmorat), astructurat, pete de oxidare, fin poros, moderat compact;

Gor 85-130 cm: Ruginiu vineţiu (marmorat), astructurat, fin poros, moderat compact.

 

 

 

Identificat prin U.S. profilul 518

Date O.S.P.A.

 

Orizonturi	Ao	Ag	Dgo	Gor
Adâncimea (cm)	7-28	28-44	44-85	85-130
Nisip grosier (2-02 mm) %	9,2	6,6	9,9	3,6
Nisip fin (0,2-0,02 mm) %	43,8	57,4	50,1	29,4
Praf (0,02-0,002 mm) %	24	15	20	31
Argilă 2 (sub 0,002 mm) %	23	21	20	36
pH H2O	6,10	6,28	6,69	6,4
Humus %	1,23	0,38	-	-
P mobil (ppm extract) în	1,58	2,21	-	-
K mobil (ppm extract) în	7	5	-	-

 

Caracteristici generale:

Solul prezintă un profil mediu-adânc, cu roca mamă la adâncimea de 85-130 cm. În Ao (Ap) are reacţie slab acidă, conţinut slab mijlociu în humus, slab mijlociu aprovizionat în fosfor şi potasiu şi textură lutoasă, aceşti indici fiind, conform elementelor fizico-chimice prezentate în tabel.

Compoziţia floristică şi sinmorfologia

 

Tipuri de pajişte: Phragmitetum australis – Typhetum latifoliae (pajişti de mlaştini)

Bio-forma	Numărul de ordine al speciei în releveu	Numărul releveelor	1	2	3	4
		Teritoriul administrativ	Sălişte	Vale	Lunca Vale	Săcel	Săcel Lac
x	x	Sectorul cadastral	153	154	152	145, 146	145
x	x	Suprafaţa releveului(mp)	100	100	100	100	100
x	x	Altitudinea (m)	530	525	523	492	490
x	x	Expoziţia	S	-	-	-	-
x	x	Acoperirea (%)	92	90	95	95	90
x	x	Înclinare (în grade)	1	1	1	1	1
x	x	Producţia (t/ha m.v.)	16	20	28	19	17
1	2	3	4	5	6	7	8
x	X	I. GRAMINEE	52	59	46	53	51
HH	1	Phragmites communis	40	39	33	35	41
H	2	Agrostis alba	3	5	5	7	6
H	3	Poa trivialis	2	3	1	1	2
H	4	Festuca pratensis	2	3	2	3	+
Th	5	Bromus mollis	2	2	2	2	+
H	6	Briza media	1	2	1	2	+
H	7	Anthoxanthum odoratum	2	4	2	3	2
G	8	Agropyron repens	+	+	+	+	+
1	2	3	4	5	6	7	8
H	9	Lolium perenne	+	1	+	+	+
Th	10	Cynosurus cristatus	+	+	+	+	+
		II: LEGUMINOASE	2	1	1	2	1
H	11	Trifolium hibridum	1	1	+	1	+
H (Ch)	12	Ononis spinosa	+	+	+	1	+
Tf	13	Trifolium diffusum	+	+	+	+	+
Tf	14	Trifolium pratense	1	+	1	+	+
Th	15	Vicia angustifolia	+	-	+	-	+
Th	16	Vicia hirsuta	+	-	+	-	+
H	17	Latyrus pratensis	+	-	+	+	+
		III. CYPERACEE ŞI JUNCACEE	23	28	37	35	28
H	18	Heleocharius palustris	7	9	11	13	5
H	19	Juncus gerardi	5	4	5	10	5
H	20	Scirpus lacustris	3	2	4	3	5
H-HH	21	Carex vulpina	4	5	7	9	4
HH	22	Carex gracilis	+	+	+	+	+
H	23	Juncus effusus	4	+	10	13	9
H	24	Juncus articulatus	+	-	13	-	-
H	25	Juncus inflexus	+	1	-	1	-
		IV: DIVERSE	8	9	11	10	10
H	26	Myosotis palustris	2	1	2	1	2
H	27	Ranunculus repens	1	2	4	5	7
G	28	Orchis coriophora	+	-	-	+	-
Ch	29	Lysimachia nummularia	1	1	1	+	-
H	30	Filipendula ulmaria	1	+	1	+	+
H	31	Rumex acetosa	1	1	1	2	+
H	32	Prunella vulgaris	+	+	+	+	+
H	33	Caltha palustris	+	+	1	1	+
G	34	Colchicum autumnale	1	1	1	1	1
H	35	Galium palustre	+	+	-	-	-
H	36	Taraxacum officinale	+	+	+	+	+
TH	37	Caruim carvi	-	-	-	-	-
H	38	Valeriana officinalis	1	1	1	+	+
G	39	Equisetum palustre	+	1	+	+	+
H	40	Myosotis palustris	-	+	-	-	+
HH	41	Denthe aquatica	+	+	+	+	+
H	42	Symphytum officinale	+	+	-	+	+
H	43	Lychnis floscuculi	+	-	-	+	+
H	44	Cirsium rivulare	+	+	+	+	+
H	45	Senecio paludosus	-	-	-	+	-

 

 

Cyperaceele şi juncaceele participă în medie cu peste 40 % din vegetaţie. În unele staţiuni Heleocaris palustris poate reprezenta peste 70 % din vegetaţie. Plantele din grupa “Diverse” sunt, în general slab reprezentate, îndeosebi ca număr de specii, fiind prezente şi manifestând dominanţă cele pretenţioase faţă de umiditate.

Cenotaxonomie

Asociaţia, instalată în condiţiile de exces de umiditate evoluează spre tipul de asociaţie Typhoides arundinacea (grupa 38) şi Telipteris palustris de biotopuri mlăştinoase de soluri oligobazice, gleice sau turboase, cu substanţe organice nedescompuse.

Syndinamica

Formarea asociaţiei este rezultatul unui proces îndelungat de înmlăştinare a solului. În condiţiile de drenare a biotopului, prin schimbarea condiţiilor de umiditate şi structură a solului, aceste pajişti pot evolua spre tipurile de pajişte mezofile, prin Arrenatherium.

Tipologie şi valoare economică

Pajiştile dominante de cyperaceae şi juncaceae sunt în general productive, dar slab calitativ furajer. Producţia de masă verde analizată este de 19-21 t/ha cu variaţii de la 16 la 20 t/ha. Furajul are o consumabilitate scăzută din cauza conţinutului ridicat în celuloză şi siliciu. Pajiştile de acest tip sunt folosite ca fâneţe la prima coasă.