TEZA DE DOCTORAT: STUDIUL
GEOBOTANIC - TIPOLOGII PRATOLOGICE(4), GHEORGHE APETROAE, SIBIU
4.
Tipul de pajişte: Arrhenathereto - Triseteta flavescentis - facies:
Arrhenathereto elatioris typicum. (pajişti de ovăscior).
Este identificată
cu grupa tipologică 11- Arrhenatherum elatius - Crepis biennis (Arrhenatheretalia).
Chorologie
Această fitocenoză
face parte din grupa de asociaţii instalate în pajiştile permanente reavăne şi
“grase” din luncile de câmpie, de dealuri şi montane şi ocupă suprafeţe
restrânse. Sunt răspândite în zona forestieră, subzona gorunului. Sporadic,
formează microfitocenoze de Arrenatherum elatius. În cadrul asociaţiilor zonale
se întâlnesc şi mai sus pe fâneţele fertilizate din subetajul pădurilor de
făgete şi molidişuri, dar arealul optim de răspândire îl găsim în zona
depresionară, la altitudini cuprinse între 471-550 m, făcând parte din formaţia
pajiştilor eutrofe.
Sinecologie
Această fitocenoză
se instalează, de obicei, pe soluri mai
reavăne, sau mai puţin reavăne, slab acide sau neutre, fertile, de regulă pe
solurile aluviale. Ocupă de regulă biotopurile staţionale (U.S.-T.E.O.) situate
în lungul văilor largi, pe terasele ridicate şi bine drenate din lungul
râurilor Sălişte în parcelele cadastrale identificate cu: F.n 3178 (U.S.4);
F.n. 3183 (U.S.32); F.n.3248 (U.S.32); F.n.3317 (U.S.85); F.n.3176 (U.S.8); şi
Orlat în F.n.333 (U.S.29), în livezile de pomi extravilane din Fântânele şi
Sibiel: F.p.4146 (U.S. 85); F.p.4157 (U.S.85); F.p.3954 (U.S. 26); F.p.3981
(U.S.26); F.p.4199 (U.S.33); F.p.3954 (U.S. 26); F.p.3958 (U.S. 26); F.p.3981
(U.S.26), precum şi în livezile de pomi fertilizate din intravilanele
localităţilor Orlat, Fântânele, Săcel, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş şi Tilişca.
Într-un profil
executat în lunca Vălii Sălişte (U.S.85), profil 476, solul fiind sol aluvial
tipic, pe pietrişuri fluviatile, lut-nisipos se evidenţiază următoarele
caracteristici edafice ale biotopurilor:
Solul este situat pe luncă, cu roca mamă
constituită din nisipuri şi pietrişuri fluviatile, cu apa freatică la 2,5 m, cu
următoarele caracteristici morfologice:
Ap – 0-20 cm: Brun
deschis, poliedirc angular mic, slab structurat, schelet 10 %, poros, moderat
compact;
Ao – 20-30 cm:
Brun deschis, poliedric angular mic, slab structurat, schelet 15 %, poros,
moderat, compact;
AD – 30-47 cm:
Gălbui-slab bruniu, poliedric angular foarte mic, foarte slab structurat,
schelet 25 %, poros, moderat compact;
D1 – 47-62 cm:
Cenuşiu gălbui, astructurat, textură nisipoasă, schelet 20 % friabil, slab
compact;
R1 – 62-85 cm:
Cenuşiu, astructurat, structură nisipoasă, schelet 50 %, friabil, poros;
R2 – 85-110 cm:
Cenuşiu, astructurat, schelet 95 %.
Conţinutul în
argilă, argilă fizică şi proprietăţile chimice ale solului sunt relevate în
tabelul următor:
Profilul 476
|
Orizonturi
|
Ap
|
Ao
|
AD
|
|
|
|
|
Adâncimea (cm)
|
0-20
|
20-30
|
30-60
|
|
|
|
|
Nisip grosier (2-02 mm) %
|
23,4
|
28,7
|
54,6
|
|
|
|
|
Nisip fin (0,2-0,02 mm) %
|
25,6
|
24,3
|
22,4
|
|
|
|
|
Praf (0,02-0,002 mm) %
|
24
|
19
|
10
|
|
|
|
|
Argilă 2 (sub 0,002 mm) %
|
27
|
28
|
13
|
|
|
|
|
Argilă fizică (sub 0,01 mm) %
|
41
|
38
|
21
|
|
|
|
|
Schelet %
|
4,58
|
11,52
|
49,43
|
|
|
|
|
Textura
|
LL
|
LL
|
LL
|
|
|
|
|
pH (H2O)
|
6,08
|
6,08
|
6,60
|
|
|
|
|
Humus %
|
5,10
|
1,57
|
-
|
|
|
|
|
P mobil (ppm extract) în A
|
9,02
|
6,73
|
-
|
|
|
|
|
K mobil (ppm extract) în A
|
12
|
8
|
-
|
|
|
|
|
Baze de schimb (SB me la 100 g sol)
|
14,3
|
-
|
7,8
|
|
|
|
|
Hidrogen schimbabil (SH me la 100 g
sol)
|
5,9
|
-
|
4,0
|
|
|
|
|
Capacitatea de schimb cationic
(T me la 100 g sol)
|
2,02
|
-
|
11,8
|
|
|
|
|
Gradul de saturaţie în baze (V%)
|
70,7
|
-
|
66,1
|
|
|
|
|
Densitatea t/mc
|
2,54
|
2,46
|
-
|
|
|
|
Caracteristici generale:
Solul prezintă un
profil adânc, coloritul deschis (de la brun deschis la cenuşiu), textura
lutoasă în partea superioară (conţinutul în argilă fizică este de 41%) şi
lutonisipoasă în profunzime. Drenajul intern şi extern este bun şi determină o
umiditate redusă în partea superioară a profilului de sol, adâncimea pânzei
freatice fiind relativ mare (peste 2,00 m). Solul este mezobazic, având gradul
de saturaţie în baze V = 70,7% şi slab acid, având pH-ul în suspensie apoasă de
6,08, cu un conţinut relativ ridicat de humus, la suprafaţă 5,10 %, slab
aprovizionat cu fosfor (9,02 ppm extract) şi cu potasiu (12 ppm extract),
asimilabile.
Compoziţie floristică şi synmorfologie.
Pajiştile de
Arrenatherum elatius se caracterizează printr-o participare semnificativă a
gramineelor, predominând cele de fâneaţă cu Festuca pratensis, Dactylis
glomerata, Tristeum flavescens, Phleum pratense s.a. Participarea importantă a speciilor
de Agrostis capillaris şi Festuca sulcata, demonstrează prezenţa pajiştilor cu Arrenatherum
elatius - ovăscior, ca fitocenoze în arealul optim de răspândire a acestor
specii, totodată şi plasticitatea largă a speciei dominante Arrenatherum, faţă
de condiţiile ecologice. Dintre toate asociaţiile care se încadrează în
formaţia pajiştilor eutrofe, Arrenatherum elatius, dominantă, este mai puţin
pretenţioasă, atât faţă de umiditate, cât şi faţă de elementele nutritive
asimilabile din sol. Prezenţa acestei specii în condiţiile de mediu xerofitic,
în mediul umbros al livezilor este reprezentată de speciile Daucus carota,
Filipendula hexapetala, Knautia arvensis, Galium verum, s.a. (P. Burcea, 1963).
D: Evaluarea floristică
Tipul de pajişte: Festucetum
pratensis arrenatheetosum
|
Bio-forma
|
Indice numeric
|
Numărul releveelor (N)
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
|
Teritoriul parcelei
|
Fântânele
|
Săcel
|
Fântânele
|
Lunca Mare-Săcel
|
După pădure-Săcel
|
Lunca Vălii
|
Vale
|
Sibiel
|
Sălişte-după sat
|
Orlat
|
||
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
13
|
|
|
|
Teritoriul cadastral
|
174
|
146
|
175
|
175
|
150
|
154
|
155
|
170
|
107
|
18
|
|
|
|
Suprafaţa releveului (mp)
|
100
|
200
|
100
|
800
|
100
|
100
|
100
|
100
|
100
|
100
|
|
|
|
Altitudine (m)
|
498
|
498
|
550
|
510
|
500
|
512
|
524
|
550
|
545
|
470
|
|
|
|
Expoziţie
|
S
|
S
|
N-E
|
96
|
N-E
|
S
|
S-E
|
S-E
|
S
|
S
|
|
|
|
Înclinarea în grade
|
Plan
|
Plan
|
3
|
Plan
|
Plan
|
Plan
|
3
|
3
|
2
|
Plan
|
|
|
|
Acoperirea vegetaţiei (%)
|
97
|
96
|
96
|
98
|
98
|
98
|
98
|
98
|
99
|
95
|
|
|
|
Producţie (kg/ha m.v.)
|
1800
|
17000
|
15000
|
20000
|
16000
|
21000
|
17000
|
|
|
|
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
13
|
|
Hesp
|
|
I. Graminee
|
59
|
60
|
58
|
60
|
57
|
59
|
57
|
59
|
46
|
51
|
|
Hesp
|
1
|
Arrenatherum elatius
|
21
|
23
|
18
|
19
|
22
|
31
|
29
|
22
|
22
|
22
|
|
Hesp
|
2
|
Agrostis capillaris
|
13
|
15
|
11
|
13
|
14
|
3
|
14
|
11
|
5
|
10
|
|
Hesp
|
3
|
Festuca pratensis
|
6
|
6
|
7
|
6
|
5
|
10
|
4
|
4
|
5
|
7
|
|
Hesp
|
4
|
Dactylis glomerata
|
2
|
3
|
2
|
3
|
3
|
5
|
3
|
6
|
3
|
4
|
|
Hesp
|
5
|
Festuca sulcata
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
|
H
|
6
|
Trisetum flavescens
|
11
|
8
|
+
|
10
|
5
|
7
|
5
|
2
|
2
|
7
|
|
H
|
7
|
Poa pratensis
|
1
|
+
|
+
|
+
|
+
|
-
|
-
|
-
|
1
|
|
|
H
|
8
|
Anthoxanthum odoratum
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
|
Hesp
|
9
|
Lolium perenne
|
-
|
-
|
-
|
+
|
+
|
-
|
-
|
-
|
+
|
+
|
|
Hesp
|
10
|
Holcus lanatus
|
+
|
-
|
+
|
-
|
-
|
+
|
+
|
-
|
+
|
+
|
|
H
|
11
|
Festuca rubra
|
+
|
+
|
1
|
2
|
1
|
1
|
2
|
5
|
5
|
+
|
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
13
|
|
Hesp
|
12
|
Festuca pseudovina
|
5
|
4
|
2
|
7
|
5
|
2
|
+
|
+
|
3
|
+
|
|
|
|
II. Leguminoase
|
11
|
12
|
14
|
11
|
14
|
15
|
13
|
7
|
35
|
9
|
|
Hrpt
|
13
|
Trifolium pratense
|
9
|
8
|
9
|
6
|
10
|
10
|
8
|
4
|
19
|
5
|
|
H
|
14
|
Trifolium repens
|
2
|
4
|
5
|
5
|
4
|
5
|
5
|
3
|
11
|
4
|
|
H
|
15
|
Lotus carniculatus
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
4
|
-
|
|
H
|
16
|
Lathyrus pratensis
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
+
|
-
|
-
|
-
|
|
H
|
17
|
Coronilla varia
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
-
|
+
|
|
Hrpt
|
18
|
Vicia cracca
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
|
T
|
19
|
Trifolium dubium
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
|
T
|
20
|
Vicia angustifolia
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
1
|
-
|
|
|
|
III. Cyperacee şi Juncacee
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
1
|
|
Hrpt
|
21
|
Carex hirta
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
+
|
-
|
1
|
|
Hcsp
|
22
|
Luzula sudetica
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
+
|
-
|
+
|
|
|
|
VI. Plante din alte familii botanice
|
27
|
24
|
24
|
27
|
27
|
29
|
30
|
32
|
18
|
35
|
|
Hr
|
23
|
Plantago lanceolata
|
4
|
3
|
2
|
4
|
2
|
3
|
3
|
4
|
4
|
5
|
|
H
|
24
|
Centaurea jacea
|
7
|
8
|
7
|
9
|
8
|
9
|
8
|
10
|
5
|
10
|
|
H
|
25
|
Achillea millefolium
|
3
|
2
|
3
|
2
|
2
|
2
|
3
|
2
|
3
|
4
|
|
H
|
26
|
Chrysanthemum leuchantemum
|
7
|
5
|
8
|
7
|
6
|
4
|
3
|
2
|
2
|
9
|
|
T
|
28
|
Daucus carota
|
1
|
2
|
-
|
2
|
2
|
3
|
3
|
2
|
1
|
2
|
|
Hr
|
29
|
Knautia arvensis
|
+
|
+
|
+
|
-
|
+
|
+
|
1
|
+
|
+
|
+
|
|
|
30
|
Taraxacum officinale
|
2
|
2
|
2
|
2
|
2
|
2
|
2
|
2
|
2
|
2
|
|
|
31
|
Convolvulus arvensis
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
1
|
|
|
32
|
Rumex acetosa
|
+
|
+
|
+
|
-
|
1
|
1
|
1
|
+
|
-
|
+
|
|
|
33
|
Carum carvi
|
+
|
-
|
-
|
+
|
+
|
1
|
+
|
+
|
-
|
-
|
|
|
34
|
Cycorium intyibus
|
1
|
1
|
1
|
1
|
2
|
2
|
2
|
1
|
1
|
2
|
|
|
35
|
Viola tricolor
|
+
|
+
|
+
|
+
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
+
|
|
Hr
|
36
|
Leontodon autumnalis
|
1
|
1
|
1
|
+
|
2
|
2
|
1
|
1
|
-
|
-
|
|
H
|
37
|
Geranium pratense
|
-
|
-
|
+
|
+
|
-
|
+
|
+
|
+
|
+
|
-
|
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
13
|
|
Hr
|
38
|
Plantago media
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
+
|
1
|
+
|
+
|
1
|
|
T
|
39
|
Rhinanthus minor
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
+
|
-
|
|
H
|
40
|
Galium verum
|
+
|
+
|
+
|
-
|
+
|
1
|
1
|
-
|
+
|
+
|
|
Hr
|
41
|
Ranunculus acris
|
-
|
+
|
-
|
+
|
+
|
+
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
Hr
|
42
|
Filipendula hexapetala
|
-
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
+
|
2
|
+
|
-
|
|
Hr
|
43
|
Pimpinella saxifraga
|
-
|
-
|
+
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
H
|
44
|
Anthriscus silvestris
|
+
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
H
|
45
|
Crepis biennis
|
+
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
Hr
|
46
|
Betonica officinalis
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
|
Ch
|
47
|
Glaechoma hederacea
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
|
T
|
48
|
Rhinanthus rumelicus
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
+
|
-
|
|
H
|
49
|
Veronica chamedrys
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
+
|
+
|
-
|
|
H
|
50
|
Campanula abietina
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
+
|
+
|
-
|
|
H
|
51
|
Potentilla reptans
|
-
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
+
|
+
|
+
|
-
|
|
T
|
52
|
Heracleum sphondylium
|
+
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
|
H
|
53
|
Nepeta pannonica
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
+
|
-
|
|
H
|
54
|
Rumex crispus
|
+
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
|
Hcsp
|
55
|
Cerastium caespitosum
|
-
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
|
Hrpt
|
56
|
Potentilla silvestris
|
-
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
|
T
|
57
|
Heracleum sphondylium
|
-
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
|
H
|
58
|
Alchemilla vulgaris
|
+
|
+
|
+
|
-
|
+
|
+
|
-
|
+
|
-
|
+
|
|
Ch (H)
|
59
|
Artemisia absinthium
|
-
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
+
|
-
|
|
Th
|
60
|
Chamomilla recutita
|
+
|
+
|
-
|
+
|
+
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
Th
|
61
|
Conium maculatum
|
+
|
+
|
-
|
+
|
+
|
+
|
+
|
-
|
-
|
-
|
|
Th
|
62
|
Galium aparine
|
+
|
-
|
-
|
-
|
+
|
+
|
+
|
-
|
+
|
-
|
|
H
|
63
|
Hypochoeris maculata
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
-
|
|
H
|
64
|
Lamiium album
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
13
|
|
H
|
65
|
Lychnis flos-cuculi
|
+
|
+
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
Th
|
66
|
Matricaria perforata
|
+
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
|
G
|
67
|
Ornithogalum umbelatum
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
+
|
-
|
|
H
|
68
|
Plantago major
|
-
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
+
|
-
|
|
Th
|
69
|
Viola arvensis
|
-
|
-
|
-
|
-
|
+
|
-
|
-
|
-
|
-
|
-
|
Într-un singur
releveu s-au notat: Phleum pratense (3: +); Alopecurus pratensis (6: +);
Setaria glauca (4: +), Calamagostris epigeios (3: +), Agropyrum repens (7: +);
Trifolium hybridum (5: +); Anagalis arvensis (8: +); Fragaria vesca (1:+);
Bellis perennis (8: +); Campanula patula (2: +); Cardamine impatiens (10: +);
Chenopodium album (10: +); Cirsium arvense (9: +); Clematis integrifolia (8:
+); Galeopsis pubesceus (3: +); Xanthium strumarium (7: +); Tusilago farfara
(5: +); Sonchus arvensis (4: +); Silene italica (4: +); Rumex crispus (9: +);
Primula sp. (5: +); Myosotis arvensis (7: +); Molinia coerulea (3: +); Lepidium
ruderale (6: +); Lamium purpureum (8: +); Inula britanica (4: +); Hypericum perforatum
(4: +); Hieracium silvaticum (7: +); Geranium sp. (1: +); Juncus gerardi (5:
+); Juncus inflexus (7: +).
Cyperaceele sunt
slab reprezentate, în mod izolat fiind identificate exemplare de Carex hirta,
C. pallescens şi Luzula luzuloides.
Leguminoasele au o
participare diferită în raport cu fertilitatea solurilor. Pe solurile
fertilizate organic, leguminoasele ajung uneori dominante şi reprezentate în
asociaţii de speciile Trifolium pratense şi Trifolium repens, specii cu o
constanţă ridicată în cadrul acestei asociaţii.
Grupa plantelor
din alte familii botanice este reprezentată de seria elementelor de fâneaţă
aparţinând umbeliferelor şi compozitelor, cum ar fi: Anthriscus silvestris,
Centaurea jacea, Crepis biennis, Galium verum ,Chrysanthemum leucanthemum ş.a.
Compoziţia
floristică a fitocenozei este relevată în tabelul cu evaluarea floristică.
Sindinamica floristică
Direcţiile de
evoluţie a acestui tip de fitocenoză sunt diferite date fiind condiţiile
ecologice diverse ale unităţilor staţionale în care se găsesc. Prin fertilizare
creşte ponderea speciilor (foarte bune şi excelente furajere Dactylis
glomerata, Lolium perene, a speciilor, Trifolium hybridum, Festuca pratensis,
Phleum pratense, Poa pratensis, Trisetum flavescens, Arrenatherum elatius s.a.
Creşterea
conţinutului de apă sau chiar înmlăştinirea pot defavoriza majoritatea
speciilor excelente si foarte bune furajere, dezvoltându-se cenoze in care se
pot afirma speciile mezo-hidrofile: Alopecurus pratensis, Anthoxanthum
odoratum, Juncus sp. s.a. In cazul in care aceasta fitocenoză s-ar păşuna, ar
conduce, inevitabil, la instalarea cenozelor de Botriochloetum (Andropogonetum)
ischaemi (Krist. 1937 şi I. Pop, 1977), transformare favorizată mai ales pe
expoziţiile însorite, în pantă, sau cenozele de Medicagini - Festucetum valesiacae
(Wagnes, 1941, G. Arsene, 1998). Neexploatarea lor anuală ar conduce la
instalarea speciei Callamagrostis epigeos.
Valoarea economică
Fâneţele de Arrenatherum
elatius - ovăscior, deşi reduse ca suprafaţă, reprezintă fâneţele cele mai
productive, producţia medie fiind apreciată la circa 20000 kg m.v. sau 4000 kg
fân/ha. În zona cercetată producţia a variat de la 10500 kg la 25000 kg
m.v./ha. De remarcat producţiile mari de otavă pe care le dau aceste fâneţe
(10-15000 kg m.v./ha).
Pajiştile de
ovăscior au o valoare nutritivă ridicată, având un conţinut, în substanţe
nutritive, de 5,3-10 % P.D. şi 63-78 % U.N., (P. Burcea, 1963).
Măsuri de îmbunătăţire şi
exploatare
De asemenea,
pajiştile de ovăscior se folosesc ca fâneţe, de cele mai multe ori ca fâneţe de
două coase. Datorită capacităţii ridicate de otăvire, planta dominantă
Arrhenaterium elatius poate să dea 3-4 coase într-o perioadă de vegetaţie (Paul
Burcea, 1963).
Exploatarea prin
păşunat a pajiştilor cu ovăscior, chiar numai pe o perioadă scurtă de timp, cum
ar fi păşunatul primăvara devreme, determină degradarea pajiştii.
Pentru sporirea
producţiei pot fi utilizaţi cu succes fertilizanţii organici. Gunoiul de grajd,
administrat la un interval de 2-3 ani, în cantitate de 20-30 t/ha asigură
producţia de 20-25 t/ha m.v. în fiecare an. Fertilizanţii minerali cu azot
sporesc producţia şi îmbunătăţesc calitatea nutreţului.
De remarcat faptul
că o bună parte din fâneţele de Arrenatherum
elatius-ovăscior se găsesc în livezile cu pomi şi, în contextul diminuării
presiunii antropice în localităţile din areal, confirmată de studiul
demografic, acest sistem de cultură agro-pomicolă trebuie menţinut în zonă.
Aceasta presupune aplicarea unui sistem
tehnologic care se referă la sol şi la pomi, în prim plan situându-se aplicarea
fertilizanţilor organici şi minerali. Fertilizarea constituie măsura principală
în vederea obţinerii de producţii mari de fructe şi, implicit, obţinerea unor
producţii mari de fân, în condiţiile unor tehnologii ecologice, cu excluderea
utilizării pesticidelor în perioada de vegetaţie şi practicarea ogorului negru
pe rândurile de pomi şi benzile înierbate între rândurile de pomi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu