Articole de presă, Iubit de Pollux, Gheorghe Apetroae Sibiu

Iou-d better, go now, Castor!..

   Excuse me!... It is your invitation!... Dar  te regret sincer, " Sibiu 100 %"...- De ce ?..Pentru că Sibiul istoric este Sibiul cultural, care îşi pretinde o publicistică pe măsură. Eşti o publicaţie , emanaţia unui sumum subcultural care se ocupă, printre altele, cu spargerea cite-urilor personale, fapt cu  iz consistent de procuratură!  Dar, apropo, din poemul pe care l-am înserat la comentariile libere din cite-ul publicaţiei şi intitulat " Copacul" se poate bine înţelege :...The  mark on the tree it is the only way. Men  feaer death...Sorry, I can-t help you!..

   Pentru ofensele publice aduse persoanei, s-ar putea personaliza poemul "CASTOR IUBIT DE POLUX"...... Iată-ţi rechizitoriu:

      

       E exemplar de prund cu gena

şlefuită-n Pasadena,

troglodit, de bună seamă,

Castor- ul îşi sapă-n rană;

Fugit din Mousterian,

 zace-n Magdalenian,

dar atacă bont şi critic,

 în stilul premegalitic …

De când seva a gustat

altui pom(copac) mai răsfirat

roade- adânc şi sistematic,

castorul, ...în hieratic …

din cotlonu-i,un mister,

 se crede stăpân pe cer

şi-i dă lecţii de geneză,

sfâşiindu-l în foreză …

Iar de zboară-o rândunică

colbu-n labe şi-l ridică

şi-l aruncă să doboare

orfeul razei de soare...

jubilând căderea ei,

se aprinde din scântei …

Totuşi, când sfidează râul,

îl înghite şi pârâul …

Din lumea lui de sobol,

 să  piară „nemuritor”

ochi-şi unge cu nămol,

 iar ţestul cu orbul  lor …

natura i-a dat ca dar

– viitorul glaciar

şi ceva imaginaţie -

râpa,pentru ostentaţie …

Bun de ros, chiar şi săpat,

îl adoptă cei din sat,

dar de cât a defrişat

toţi dinţii şi-a retezat …

- La măcel cu ce mai pleci

dacă nu-i mai ai întregi?…

poţi să-i schimbi pe o secure,

 să-ţi dobori marea pădure…

Toată apa de talent

s-o verşi plumb în orice piept

şi să treci la măcinat,

câte nu i-ai rumegat …

vezi, memoria te-a trădat,

 hailaf plagioclaz;

o banală compilare,

ţi-i pretext de etalare?..

Nu respiră-al tău trecut,

 nu te văd, nu te aud,

nici izvoarele nu-ţi curg,

 nici bricheta nu ţi-e rug !…

Salve, Castor dioscur,

 de la Pollux, un gând bun

şi păstrează-i amintire,

 pulberile din iubire …

                     


    .....all the best!...

 Sibiu, 1987-Iubit de Pollux

 Volumul de poezii şi eseuri,

" Despre neînceput",

 Editura HERMANN, 1992

Activităţi ştiinţifice, Gheorghe Apetroae Sibiu

Volumul simpozionului s.i.a.r. – sibiu, 4.07.2002

Cuprins

                                                                                                                                                pag.

¶ Obiectivul general al simpozionului                                                                                                  1

¶ Lista invitaţilor                                                                                                                               2

¶ Derularea activităţilor                                                                                                                    4

¶ Lista referatelor şi comunicarilor ştiinţifice                                                                                      5

¶ Cuvântul de deschidere al simpozionului                                                                                          6

¶ Mesajul preşedintelui S.I.A.R., prof. univ. dr. M. Vâjâială                                                              14

¶ dr. ing. Constantin Grecu – Extinderea în cultură a noilor hibrizi de porumb

   prin organizarea de loturi demonstrative                                                                                         16

¶ conf. univ. dr. ing. Doru Petanec, conf. univ. dr. Viorel Berar,

   conf. univ. dr. ing. Alexandru Moisuc, dr. Ioan Pălăgeşiu, dr. Gabriela Iancu,

   conf. dr. ing. Pal Fazekas, Codruţ Anches – Observaţii asupra cronologiei speciei

   Leucoptera Scitella Zell (molia minieră) în condiţiile din vestul României                                           22

¶ dr. ing. Constantin Roibu, dr. ing. Nicolae Şarpe, drd. Ing. Veronica Preoteasa,

   drd. ing. Iulian Şarpe – Erbicidele fabricate de OLTCHIM pentru combaterea

   buruienilor din culturile de porumb şi grâu                                                                                      26

¶ dr. ing. Mariana Rusu, ing. Radu Bezove, ing. Felicia Toth – Efectele amendamentelor şi fertilizanţilor minerali asupra palatabilităţii furajere la păşunatul cu tineretul ovin                                                                          52

¶ dr. ing. Felicia Mureşan – Metode eficiente utilizate în prevenirea şi combaterea

   integrală a dăunătorilor la porumb                                                                                                  58

¶ dr. biolog Elena Nagy – Influenţa tratamentelor cu fungicide pe vegetaţie

   asupra producţiei şi calităţii de grâu                                                                                                65

¶ dr. biolog Dana Malschi – Noi cercetări privind aportul factorilor agro-ecologici,

   tehnologici şi naturali în combaterea integrală a dăunătorilor grâului în Transilvania                           77

¶ drd. ing. Felicia Toth – Studiul condiţiilor ecologice din zona montană a judeţului Sibiu,

   în relaţie cu cerinţele cartofului                                                                                                      85

¶ dr. ing. Constantin Nagy, dr. ing. Alexandrina Popescu, ing. Laura Botezan –

   Cercetări privind utilizarea erbicidelor la cultura de soia                                                                   92

¶ dr. ing. Dana Maria Bobiţ – Laboratorul de cercetări pentru plante medicinale

   şi aromatice Braşov. Realizări şi perspective                                                                                100

¶ dr. ing. Gheorghe Apetroae – Tipologia şi sindinamica chorologycă a fitocenozelor

   din arealul geobotanic Valea Tilişcuţei – Valea Orlatului, Judeţul Sibiu                                           104

¶ Sinteza desfăşurării lucrărilor                                                                                                       136

¶ Din reverberaţiile lucrărilor simpozionului ştiinţific al S.I.A.R., de la Sibiu, în

   mediile de informare centrale şi locale                                                                                          138

¶ Societatea Inginerilor Agronomi din România – S.I.A.R. –

   Chemare către toţi specialiştii din agricultură                                                                                140

¶ Cuprins                                                                                                                                      145Volumul simpozionul s.i.a.r. – sibiu, 4.07.2002

Cuprins

                                                                                                                                                pag.

¶ Obiectivul general al simpozionului                                                                                                  1

¶ Lista invitaţilor                                                                                                                               2

¶ Derularea activităţilor                                                                                                                    4

¶ Lista referatelor şi comunicărilor ştiinţifice                                                                                      5

¶ Cuvântul de deschidere al simpozionului                                                                                          6

¶ Mesajul preşedintelui S.I.A.R., prof. univ. dr. M. Vâjâială                                                              14

¶ dr. ing. Constantin Grecu – Extinderea în cultură a noilor hibrizi de porumb

   prin organizarea de loturi demonstrative                                                                                         16

¶ conf. univ. dr. ing. Doru Petanec, conf. univ. dr. Viorel Berar,

   conf. univ. dr. ing. Alexandru Moisuc, dr. Ioan Pălăgeşiu, dr. Gabriela Iancu,

   conf. dr. ing. Pal Fazekas, Codruţ Anches – Observaţii asupra cronologiei speciei

   Leucoptera Scitella Zell (molia minieră) în condiţiile din vestul României                                           22

¶ dr. ing. Constantin Roibu, dr. ing. Nicolae Şarpe, drd. Ing. Veronica Preoteasa,

   drd. ing. Iulian Şarpe – Erbicidele fabricate de OLTCHIM pentru combaterea

   buruienilor din culturile de porumb şi grâu                                                                                      26

¶ dr. ing. Mariana Rusu, ing. Radu Bezove, ing. Felicia Toth – Efectele amendamentelor şi fertilizanţilor minerali asupra palatabilităţii furajere la păşunatul cu tineretul ovin                                                                          52

¶ dr. ing. Felicia Mureşan – Metode eficiente utilizate în prevenirea şi combaterea

   integrală a dăunătorilor la porumb                                                                                                  58

¶ dr. biolog Elena Nagy – Influenţa tratamentelor cu fungicide pe vegetaţie

   asupra producţiei şi calităţii de grâu                                                                                                65

¶ dr. biolog Dana Malschi – Noi cercetări privind aportul factorilor agro-ecologici,

   tehnologici şi naturali în combaterea integrală a dăunătorilor grâului în Transilvania                           77

¶ drd. ing. Felicia Toth – Studiul condiţiilor ecologice din zona montană a judeţului Sibiu,

   în relaţie cu cerinţele cartofului                                                                                                      85

¶ dr. ing. Constantin Nagy, dr. ing. Alexandrina Popescu, ing. Laura Botezan –

   Cercetări privind utilizarea erbicidelor la cultura de soia                                                                   92

¶ dr. ing. Dana Maria Bobiţ – Laboratorul de cercetări pentru plante medicinale

   şi aromatice Braşov. Realizări şi perspective                                                                                100

¶ dr. ing. Gheorghe Apetroae – Tipologia şi sindinamica chorologycă a fitocenozelor

   din arealul geobotanic Valea Tilişcuţei – Valea Orlatului, Judeţul Sibiu                                           104

¶ Sinteza desfăşurării lucrărilor                                                                                                       136

¶ Din reverberaţiile lucrărilor simpozionului ştiinţific al S.I.A.R., de la Sibiu, în

   mediile de informare centrale şi locale                                                                                          138

¶ Societatea Inginerilor Agronomi din România – S.I.A.R. –

   Chemare către toţi specialiştii din agricultură                                                                                140

¶ Cuprins                                                                                                                                      145Volumul simpozionul s.i.a.r. – sibiu, 4.07.2002




Bibliografii:  U.L.B. Sibiu

BIBLIOGRAFIE

 

Anghel, Gh., Neacşu, Marcela, Vasu Alexandra (1982), Etajarea vegetaţiei ierboase din Munţii Cibinului (Munţii Cindrel), Lucr. ştiinţifice, Inst. Cerc. Prod. Cult. Pajiştilor. Măgurele-Braşov, X.

Anghel, Gh., Cardosol, V., Neacşu, Marcela, Ţucra, I., Vasu, Alexandra (1985), Pajiştile din Munţii Cindrel, Lucr. şt. ale I.C.P.C.P. Măgurele-Braşov, vol. X, Bucureşti.   

Anghel, Gh., Niedermaier, K., Burcea, P., Stângă, N. şi Şerbănescu, Iuliana (1965), Studiul şi cartarea păşunilor din corpul Crinţ - Munţii Cibinului, Comunicări de botanică, vol. III.

Anghel, Gh., Răvănuţ, M., Turcu, Gh. (1971), Geobotanica, Editura Ceres, Bucureşti.

Apetroae, Gh. (2000), Studiul geobotanic şi economic al pajiştilor permanente situate între râul Orlat şi Valea Tilişcuţei, Teză de doctorat. U.S.A.M.V. Bucureşti.

Apetroae, Gh. (2000), Universul geografic, economic şi cultural-     spiritual al Mărginimii Sibiului, Sesiunea de comunicări ASTRA, Secţiunea a V-a, Istorie-geografie. Făgăraş, 2000.

Apetroae, Gh. (2002), Tipologia şi sindinamica fitocenozelor în arealul geobotanic Valea Orlatului – Valea Cernavodă – Scoruşeţu Crinţ, Societatea Inginerilor Agronomi din România (S.I.A.R.). Studii şi cercetări ştiinţifice, vol. III.

Badea, L., Conea, I., Bozovici, Şt. (1985), Cadrul antropogeografic, în vol. Mărginenii Sibiului, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

Bălăceanu, V. (1970), Condiţiile naturale şi solurile Depresiunii Sibiului, Studii tehnico-economice. C, 17, St. pedol., VII, Inst. Geologic.

Bărbulescu, C., Motcă, Gh. (1987), Păşunile munţilor înalţi, Editura Ceres.

Beldie, Al., Chiriţă, C. (1962), Flora indicatoare din păşunile noastre, Editura agrosilvică, Bucureşti.

Berciu, D. (1950), Despre apariţia şi dezvoltarea patriarhatului pe teritoriul R.P.R., St. cerc. ist. veche, I, 2.

Bucur, C. (1978), Invarianţă şi variabilitate în păstoritul tradiţional (Despre momentul, cauzele şi caracterul transhumanţei pastorale a românilor). An. Muz. Etnogr. Transilvaniei, X.

Bucur, N. (1963), Câteva principii şi legi în pedologie şi geografia solurilor, Analele ştiinţifice. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, Secţiunea IIb.

Burcea, Paul, Apetroae, Gh. (1998), Caracterizarea din punct de vedere ecologic şi floristic a principalelor pajişti permanente situate între Orlat şi Valea Tilişcuţei, judeţul Sibiu, S.I.A.R., Studii şi cercetări ştiinţifice, volumul II.

Buza, M. (1974), Consideraţii istorico-geografice asupra populaţiei şi aşezărilor de la marginea Munţilor Cindrel, St. cerc. geol., geofiz., geogr., Geografie, XX, I.

Buza, M., Fesci, Simona (1972), Studii geoecologice ale etajelor alpin şi subalpin din Munţii Cindrel, St. Cerc. geol., geofiz., geogr., Geografie, XIX, 1.

Buza, M., Fesci, Simona (1973), Condiţiile ecologice şi unele aspecte geografice ale păstoritului în Munţii Cindrel, St. cerc. geol., geofiz., geogr., Geografie, XX, 2

Buza, M. (1979), Structura geosistemelor din Munţii Cindrel, St. cerc. geol., geofiz., geogr., Geografie, XXVI.

Buza, M. (1995), Mărturii etno-istorice şi aspecte antropogeografice oglindite în toponimia Munţilor Cindrelului, St. cerc. etnologie, IX, Sibiu.

Buza, M., Fesci, Simona (1985), Munţii Cindrel, Edit. Sport-Turism, Bucureşti.

Cardosol, V., Daniliuc, D. (1979), Contribuţii la punerea în valoare a pajiştilor din Munţii Cibin, Lucr. şt. ale I.S.C.C.P. Măgurele-Braşov, vol. V.

Cernescu, N. (1959), Seriile trofice ale tipurilor genetice de sol din zona forestieră, Bucureşti.

Chiriţă, D.C., Păunescu, C., Teacă, D. (1963), Solurile României, Editura agro-silvică, Bucureşti.

Ciulache, S. (1997), Clima Depresiunii Sibiului, Edit. Univ. Bucureşti.

Codarcea-Desilla, Marcela (1964), Consideraţii asupra stratigrafiei, genezei şi structurii formaţiunilor cristalofiliene din Carpaţii Meridionali Centrali, An. Com. Stat. Geol., XXXIVI.

Cristea, V. (1993), Curs de fitocenologie, Univ. „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.

Decei, A. (1939-1942), Cetatea Salgo de la Sibiel, An. Inst. Naţ., VIII.

Doniţă, N., Leandru, V., Puşcaru-Soroceanu, E. (1960), Harta geobotanică a României, Editura Academiei, Bucureşti.

Drăgulescu, C. (1996), Ariile naturale protejate din judeţul Sibiu, Edit. Constant, Sibiu.

Fesci, Simona (1975), Aspecte ale florei şi vegetaţiei zonei alpine a Munţilor Cindrel, Stud. Com., Muz. Brukenthal, 19

Fesci, Simona, Buza, M. (1972), Studiul geoecologic al rezervaţiilor din circurile glaciare ale Munţilor Cindrel şi Şureanu, Ocrotirea naturii, 18, 2.

Florea, N., Munteanu, I. (2003), Sistemul român de taxonomie a solurilor (SRTS), Editura ESTFALIA, Bucureşti.

Haşeganu, I. (1941), Mărginenii în viaţa economică a Transilvaniei şi a Vechiului Regat, Braşov.

Ionescu, Simona, Fesci, Simona (1972), Observaţii cu privire la entomofauna din zona alpină a Munţilor Cibin, St. cerc. biol., Zoologie, 24, 4.

Irimie, C. (1956), Pivele şi vâltorile din Mărginimea Sibiului şi de pe Valea Sebeşului, St. com., Muz. Brukenthal.

Martonne, Emm. De (1900), Recherches sur la periode glaciaire dans les Karpathes Meridionales, Bul. Soc. Sci., Bucarest, IX.

Maruşca , Teodor, Studii asupra gradienţilor ecologici şi economici din spaţiul carpatic românesc, I.C.P.C.P. Braşov, 1998, Societatea Inginerilor Agronomi din România (S.I.A.R.), Studii şi cercetări ştiinţifice, vol, II.

Maruşca, T. (1995), Gradientica ecologică – baza strategiilor de dezvoltare durabilă în zona montană. A VI-a Conferinţă Naţională de ecologie, Arad.

Mihăilescu, V. (1960), Monografia geografică a R.P.R., vol.I, Geografia fizică, Edit. Academiei R.P.R.

Morariu, T. (1974), Modificarea geosistemelor din zonele muntioase înalte carpatice prin activitatea antropică, Lucr. dimpozionului „Ecosistemele naturale şi evoluţia lor în raport cu impactul uman”, Academia Română, Filiala Cluj.

Moţoc, M. şi col. (1975), Eroziunea solului şi metode de combatere, Editura „Ceres”, Bucureşti.

Munteanu, I. (1896), Monografia economică-culturală a comunei Gura Râului, Sibiu.

Niculescu, Gh. (1969), Relieful glaciar din Munţii Şureanu şi Cindrel, St. cerc. geol., geofiz., geogr., Geografie, XVI, 1.

Niedermaier, K. (1969), Vegetaţia căldărilor glaciare din Munţii Cibinului, Ocrot. Nat., 9, 1.

Nistor, N., Marinescu-Frăsinei, M.N. (1990), Sibiul şi ţinutul în lumina istoriei, Edit. Dacia, Cluj-Napoca.

Pascovschi, S., Leandru, V. (1958), Tipuri de pădure din R.P.R., Edit. Agrosilvică, Bucureşti.

Pârvu, I. şi col. (1980), Ecosistemele din România, Editura „Ceres”, Bucureşti.

Pop, E. (1960), Mlaştinile de turbă din R.P.R., Editura Academiei, Bucureşti.

Posea, Grigorie şi col. (1986), Geografia de la A la Z, dicţionar de termeni geografici, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

Rusu, Mariana, Rotar, I., Prică, Fl., Sima, N., Câteva consideraţii privind păstoritul în Munţii Cindrel, (1998). Societatea Inginerilor Agronomi din România (S.I.A.R.), Studii şi cerc. st., vol.II.

Săulea, Emilia (1967), Geologie istorică, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti.

Sârcu, T. (1971), Geografia fizică a R.S.R., Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti.

Simu, R. (1895), Monografia comunei Orlat, Sibiu.

Soceava, V.B. (1975), Geosistemele: concept, căi şi clasificare, St. cerc. geol., geofiz., geogr., Geografie, XXII.

Someşan, L. (1942), Rolul factorilor geografici în aşezarea şi în viaţa ecomică a satelor din Depresiunea Sibiului, Rev. Geogr. rom., IV, 3.

Stănescu, V. (1973), Tipologia pădurilor „Silvicultura”, Edit. „Ceres”, Bucureşti.

Stângă, N., Şerbănescu, Iuliana, Blănaru, V. (1963), Solurile de pe pajişti din Munţii Cibinului, Analele secţ. pedol., Inst. Agron. „N. Bălcescu”, XXXI.

Stoica, D., Buiuc, M., Borza, Doina (1972-a). Le climat de la station climatique de Păltiniş situee dans les Monts Cibin, Lucr. celei de-a V-a Conf. Meteo. Carpat., Bucureşti, 1971.

 

 

 

 

 

 

 

CARTEA SIBIANĂ, GHE. APETROAE,SPIRALLY...

HOME Redacţia TipoTrib Arhiva Abonamente Publicitate Contact Tribuna sporturilor Tribuna de nord Tribuna de weekend Tribuna femeilor Descoperă lumea

Cele mai citite Cele mai comentate


CARTEA SIBIANĂ
Despre Gheorghe Apetroae şi Carmen Negulei






24 septembrie 2009 23:59
562 vizualizari
A- A+


Gheorghe Apetroae – inginer cu un doctorat în geobotanică, publicist neobosit şi poet– ne face surpriza unei noi apariţii editoriale, cu volumul de versuri Spirale în imagini/ Spirally Curved Images, scos în anul 2009, tot în ediţie bilingvă şi tot la Editura „Ade Print, Sibiu-Hermannstadt”, ca şi precedenta sa carte de versuri, despre care am scris în ziarul nostru, la timpul potrivit (Cartea sibiană / Gheorghe Apetroae – o antologie poetică, bilingvă, de autor – cronică la volumul: Gheorghe Apetroae, „Dimineaţa serii/ The Morning of the Evening”, Sibiu: Editura Ade Print, 2007 – în cotidianul sibian Tribuna, Sibiu, serie nouă, an. CXXIV, Nr. 5143, vineri, 11 ianuarie 2008, p. 13). Poetul repetă experienţa culturală cvasididactică precedentă, cu aceeaşi echipă: traducerea în limba engleză a poesiilor este girată de autoarea Introducerii, lector univ. dr. Clementina Mihăilescu, coordonatoarea grupelor de masterat în traductologie de la Facultatea de Arte şi Litere a Universităţii „Lucian Blaga”; tehnoredactor – Anca Apetroae, soţia poetului; coperta realizată de fiul prof. Daniel Apetroae. Splendid autoportret moral şi social pentru un poet cap de familie: volumul întreg este dedicat de autor soaţei sale, la 40 de ani de căsătorie, şi celor patru urmaşi.
Din cele 28 de poesii diafane, dublate în volum de corolarul lor englez, din atmosfera de calm neoparnasian şi străveche înţelepciune a visătoriei în mijlocul agitaţiei oamenilor, admonestaţi de poet cu tandreţea iubirii de semeni şi grijă pentru viitorime, desprindem câteva exemple pentru atmosfera cu care cea mai recentă carte de versuri a dlui. Gheorghe Apetroae îşi învăluie lectorii: „La tine, verdele în care zaci,/ parcă-i stropit cu sânziene;/ e spânzurat prin pomi şi vii:/ un tainic joc de raze-n gene...” (SÂNZIENE); „Cei cunoscuţi, în dreptul de laudă,/ lăsaţi-vă prezentul pentru început/ şi luaţi de model neînceputul;/ întoarcerea-i pedepsită pe rug...// Şi ca vulturii, zburând după glorie/ printre corbii atei, agramaţi,/ zările în care înoată misterele,/ ţineţi-le, sunt ale voastre, nu le-aruncaţi...// iar fluvii de umbre, pe stele-n petreceri/ ce curg pe albastre întinderi,/ ca erele apuse, cu iz de păcat,/ treceţi-le în partea cea dreaptă!...// cu lumina voastră le înveşmântaţi!...” (JUDECATA DREAPTĂ). Originea moldoveană a poetului, scrie în Introducere, transpare „în reflexele sale culturale, în discreta aplecare spre izvoarele românismului”: „Limba şi neamul,/ marea şi cerul –/ stau mărturii de safire/ Poporului român, Erou!” (MĂRTURII).
Carmen Negulei reapare în faţa concitadinilor sibieni, în cronica literară intitulată: Gnozisul axiologic al studiilor eminesciene «Archaeus» şi «anamneza în Sărmanul Dionis» elaborate de Carmen Negulei, publicată cu ceva vreme în urmă de Gh. Apetroae în revista de cultură „Interferenţe”, editată de primăria municipiului Fălticeni.


Sibiu-pe-Cibin,
19 Răpciune 2009,
mihai posada












Dle Posada,
chiar va plac versurile citate? nu vi se pare ca ultimul alineat are o logica tare sucita?
un cititor in 27.09.2009 10:53




putinatatea simtirii cititorului determina, acestuia nereceptarea de principii axiologice şi de forme existentiale , iar logica îi transpare torsionata ... 10.10.2009
un cititor in 09.10.2009 23:33




Domnule Apetroae,...profit de interacţiunea cu articolul din Tribuna pentru a afirma profunda admiraţie pentru urcuşul Dvoastră în viaţă, şi pentru performanţele Dvoastră, în varii domenii, ce par , diametral opuse: ştiinţe exacte, unde dovediţi competenţă şi eficienţă şi o altă latură a structurii Dvoastră, sunt valenţele spre artă nşi cultură.
Vă admir, pentru inspiraţia şi creaţia unor valoroase opere literare, ce vor dăinui şi prin care rămâneţi mereu viu, o zestre de suflet, dăruită urmaşilor...
Vă admir , pentru rolul greu, de părinte a patru copii, pe care i–aţi format, educat, realizat!
Sunteţi o familie de intelectuali , distinşi, rafinaţi!
Pentru toate acestea, vă preţuiesc şi vă doresc viaţă lungă şi sănătate Dvoastră şi familiei dvoastră
Dr. Frum
un cititor: Dr. Frum Rusanda Voichiţa, medic primar pediatru şi homeopat,Sibiu in 11.11.2009 22:10




Stimate Domnule inginer dr. Gheorghe Apetroae
Vă mulţumesc, cu recunoştinţă, pentru antologia poetică " Dimineaţa serii/ The Moring of the Evening...
Am citit–o şi recitit–o cu multă atenţie şi plăcere!
Vă mărturisesc , sincer, că versurile Dvs. mi–au înobilat sufletul! Ştiţi scoate, cu măiestrie cuvintele din starea lor şi le aduceţi în starea de graţie, îmbelşugându–ne inimile şi sufletele.
Arta Dvs. de a face cuvântul să sune cu mari vibraţii face ca cititorul să aibă trăiri sufleteşti care pun forţele interioare într–o nemaiîntâlnită mişcare ! Am prezentat versurile dvs. în cercul de lectură al ASTREI şi o să vă redau separat, dintre aprecieri, pe cele ale profesoarei de literatura română, doctor Laura Sârbu Gherghel.
Vă mărturisesc că ne–a impresionat puterea de sinteză ce vă caracterizează, o putere în perpetuă slujire a cuvântului.
Vă felicităm călduros, Dumnezeu să vă hărăzească ani mulţi, zile senine, rodnice , să puteţi scrie în continuare asemenea versuri pentru înnobilarea sufletelor noastre!..
Cu toate omagiile, prof. Ana Năfrăniţă
Prof. Ana Năfrăniţă, preşedinta Secţiei de Umanizare a ASTREI, Sibiu in 14.11.2009 02:10




Poetul Gheorghe Apetroae în volumul de versuri" Dimineaţa serii, The Morning of the Evening" sintetizează surprinzător de multe vieţi ale Eului liric,muncite serios şi plătite cinstit în practica lui de demiurg al lumilor care, astăzi, s–au rupt între ele: ştiinţa, tehnica,culturologia,estetica,folclorul, copilăria în ciclurile vieţii, toate acestea în meditaţia unui filosof care îi duce înnainte pe Luminatorii neamului nostru românesc...
Prof. Laura Sîrbu Gherghel, Sibiu in 14.11.2009 03:25




... Îl văd pe poetul Gheorghe Apetroae ca pe un dascăl, tipul de om enciclopedic, aşa cum i–am avut în generaţia noastră, care ne ia de mână pe noi, cititorii şi ne iniţiază în tainele Creaţiei universale. Într–o limbă din cristale, ca ecuaţiile ştiinţelor, ne transmite fiorul de a celebra Universul, reunindu–ne sfinţiţi iar , din tot ce a făcut secolul din noi. Este Poetul cu noi! ...Dă un dar de aur tezaur celorlalte limbi şi sunt fericită că a fost ajutat de o echipă desăvârşită pentru ca să reuşească. Mă refer la traducător, universitarul doctor Clementina Mihăilescu, la recenzorul cărţii, conf. univ. dr. Anca Sârghie , membă a Uniunii Sriitorilor din România şi la editura ADE PRINT.
Mulţumindu–i pentru cartea sa, miracol ce deschide porţi, pentru noi, blocate, îmi permit să–l invit în cercul literal al ASTREI... şi să–i oferim diploma noastră " România de Aur",oricând va binevoi să vină!.. Materialul este public şi îl deţine Secţia de Umanizare a ASTREI– preşedinte: prof. Ana Năfrăniţă
Profesor ANA NĂFRĂNIŢĂ, preşedinta Secţiunii de Umanizare ASTRA, Sibiu in 14.11.2009 03:46




Gheorghe Apetroae– "Spirally Curved Images"
Gheorghe Apetroae, a complex personality with a master s degree in engineering, has transcended the disappointing objective reality without isolating himself from it. He has approached both poetry and journalism being permanently preoccupied with book launchings, literary circle meetings and other literary manifestations. Such preoccupations reflect a harmonious dovetailing between his lyrical and contentious attitude...
Such poems reveal us the fact that Gheorghe Apetroae has carefully selected his topics and words which are capable to produce a strong echo, a special sonority meant to suggest an atmosfhere full of significance. His poetry expresses his existential visions, characterized by purity and profoundness...
C.M.
M. C. M. - in 14.11.2009 22:07




ASTRA, Eveniment editorial:
...de semnalat caietul bilingv(română /engleză) de versuri" Dimineaţa serii"–The Morning of the Evening" (Sibiu–Hermannstadt, editura "Ade Print"...semnat de Gheorghe Apetroae şi prefaţat de colaboratoarea noastră conf.univ. dr. Anca Sârghie de la Universitatea " Lucian Blaga" din Sibiu. ..reţin de la d–l Apetroae, aceste versuri, din finalul unei poezii("Gratitudine"):În gratitudine /mă aplec/ spre sânii tăi/ în mine–nrouraţi/ să sorb culorile amintirilor..."...,poetul le dedică mamei sale Ilinca.
Nicolae Stoie
Nicolae Stoie, redactor şef, Revista de cultură ASTRA, Braşov,serie nouă, nr.15(302),Anul III(XLII) in 14.11.2009 22:51




Domnule Gheorghe Apetroae,
Mă alătur invitaţiei Aniţei Năfrăniţă, corifeul nostru şi vă rog să veniţi ...să numărăm Porţile deschise de Dvs. după Seara blocărilor şi să vă gustăm Darul. Numai în poemul " De atunci", am numărat 25 matrici de universuri din care Dvs. aţi extras sau aţi obţinut starea lirică de pur har estetic, catharsis, pe care îl aveţi moştenire de la Aristotel. În Olimpul nostru , vă punem cu gustul inconfundabil de Gheorghe Apetroae în plus la "Miră–te dezmiră–te" al lui Blaga, la starea de ingenuitate metafizică a lui Arghezi ,la Plânsul apos din eter al lui Ion Barbu ş.c.l. Nu vrem să vă clasificăm şi să vă sintetizăm din hormonii altor poeţi...ci, pentru că ne–aţi revelat...Poezia, să vă mulţumim că nu ne extrageţi eul din hybrisuri ca pe o măsea nenorocită...L.S.G.
prof.dr. Laura Sârbu Gherghel in 14.11.2009 23:06




Adauga un comentariu la acest articol Numele:
Mesaj:
Cod de verificare
( scrieti codul de verificare format din 5 cifre in casuta libera )












ActualitateCulturaDescopera lumeaEconomieEvenimentIn tara si in lumeSportStirile de pe strada meaTimp liberTribuna de nordTribuna de weekendTribuna femeilorTribuna sporturilor


Berbec
Taur
Gemeni
Rac
Leu
Fecioara
Balanta
Scorpion
Sagetator
Capricorn
Varsator
Pesti




Acasa
Antena 1
Antena 2
Antena 3
B1 TV
Boom Sport
Discovery
Etno TV
Kanal D
Kiss TV
MTV Romania
National Geographic
National TV
OTV
Prima TV
ProCinema
Pro TV
PRO TV International
Realitatea TV
Sport.ro
Televiziunea U
TVR 1
TVR 2
TVR International
TVR Cultural




Auto power girl
Cazare Sibiu
Sci-Fi Magazin
Sibiu Jobs
Turism Video
Vezi firme








Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul TRIBUNA
Copyright © 2000-2010 TRIBUNA
Casa de Presa si Editura Tribuna foloseste serviciile agentiilor de presa Mediafax, Agerpres si alte surse.


Webdesign by XWD Sibiu