luni, 8 noiembrie 2010

Literatura, Unduind în nelinişti, Gheorghe Aprtroae Sibiu

2.UNDUIND ÎN NELINIŞTI

Din troienele mari ale Moişii,
îţi înfloreai nival
cugetul pentru Galanthus
şi Scylla în tot
cuprinsul luncilor tremolite,
acolo unde îţi desflorau, în balsam
şi-n realgar, mai târziu, liliecii…
Curtai izvoarele, unduind
nelinişti selene şi mările stelare,
pe văile lungi,la Suseni, în topirea
zăpezilor mari şi, atunci,
urlai cu ele la răstoace!…
Îţi colorai cu florile materne,
culese din grădina casei,
irişii azurii şi crisoberilele roze…
de ne-uitare, cu inocente priviri
muşcai din stelele eritrine
înfipte în glastra cu Pelargonium –
iar în jocul plecărilor rustice,
fragii, în cercurile zilei, rozii,
tot mai extinse de vescitate,
tăpşanele de raze, în unduiri…
respirai adânc eternul fluid,
în rugi hiperbolice, din mănăstiri…
dintr-o poveste: Marele Cu-vânt
în sângele tău era coborât:
astru, alt astru albastru de adevăr,
cărunţit, în ale tale ne-linişti,
mustind în existenţa vidă , eterul!…
Într-un alt iulie, tot tu,
din veşnicia ne-începutului
scrii, constelară, începutului,
insidioasă, zodia, pe o lespede
cu numele de fecioară….

duminică, 7 noiembrie 2010

Despre retrocedarea proprietăţilor, Gheorghe Apetroae Sibiu

LITERATURA, Eseul “ FORMULA RETROCEDĂRII PROPRIETĂŢILOR REVOLTĂ NAŢIUNEA “ Gheorghe Apetroae Sibiu . Articol publicat în TRIBUNA, pagina TRIBUNA SOCIALĂ din 4 septembrie 1999, pagina 3.

Reflectând la starea naţiunii, politicile de reforme legislative şi de norme executive, în principal cele de privatizare a obiectivelor industriale şi agrare, au eşuat iar , aşa cum relevă datele statistice naţionale din ultimii 9 ani, valoarea produsului intern brut al ţării, pe filiera producţiei directe, a scăzut de la un an la altul în proporţii de neimaginat şi în acelaşi timp câştigurile salariale. “Graţie” acestei situaţii, masa mare de cetăţeni contribuabili români a fost adusă la limita inferioară de subzistenţă. Şi nici nu se întrevede o şansă de reabilitare materială a acesteia, pentru că numai în ultimul an, comparabil cu aceeaşi perioadă a anului 1998, indicele de inflaţie s-a dublat, rata şomajului a crescut la 12%, iar marea majoritate a populaţiei e pauperizată, în aceeaşi măsură.
Şi totuşi, paradoxal, în aceste condiţii sociale mizere, parlamentarii puterii s-au adunat în sesiune extraordinară, de ei, anume gândită, pentru a-şi da “legea reparatorie”, de retrocedare a proprietăţilor. Faptul că Parlamentul
ar gândi la statuarea dreptului de proprietate asupra bunurilor private legal acumulate, nu ar fi un lucru rău! Dar rău este că Parlamentul şi, în aceeaşi măsură, Guvernul, în loc să se ocupe de situaţia dezastruoasă în care se zbate ţara, de evitarea colapsului economic şi social naţional, de care ne apropiem cu paşi gigantici, în loc să se preocupe exclusiv şi democratic de ameliorarea condiţiei sociale a masei de cetăţeni români ajunşi în pragul disperării, al sărăcirii şi înfometării sunt în ofensiva reactualizării istoriei prin dezgroparea morţilor de până la anul 1950 şi prin manifestările lor deschise extrem de interesate de a le retroceda acelor câteva mii de foşti mari proprietari, în majoritate dispăruţi şi, de regulă, fără moştenitori direcţi, casele, castelele şi celelalte averi cu care se căpătuiseră în mod conjunctural, prin spolierea celor mulţi şi prin specularea statului din acea perioadă. Acelaşi lucru se întâmplă şi astăzi când o şleahtă de “ hârciogi” , înainte leşinaţi şi mediocri, de care nu ştiuse nimeni până la anul 1989, fără scrupule, au găsit mediul prielnic post-decembrist de a fura şi de a roade adânc, necontrolat din bucatele ţării , agonisite cu multă trudă de cei mulţi, de a aduna , fără răgaz şi a-şi confecţiona averi fabuloase, chiar sub privirile masei largi de români simţiţi şi morali, până la naivitate”! Or, parlamentarii ţării, în loc să se preocupe în mod democratic de condiţia socială a poporului şi de găsirea unor soluţii legislative care să-I amelioreze starea socială precară, de angajare politică competentă în economic şi social, cu efecte salvatoare pentru întreaga naţiune română, ei, parlamentarii puterii şi, la acelaşi nivel, Guvernul, votează şi ordonează asemenea legi şi norme care să-I avantajeze pe foştii mari proprietari , dar care să-I protejeze şi pe încăpuşaţii de acum. Şi, încă, mai mult, parlamentarii puterii au gândit, cu o răceală păgână, trecerea fictivă a despăgubirilor foştilor mari proprietari în sarcina milioanelor de români, a acelora care, în condiţiile salariului mediu actual pe economie , nu li se permite decât să-şi achite întreţinerea locuinţei, taxele şi să-şi procure, cu restul, cu mult greu un colţ de pâine. Incredibil, dar se încearcă recuperarea despăgubirilor foştilor mari proprietari şi din perspectiva exploatării şi a copiilor celor mulţi, grevându-le şi noilor generaţii viitorul decent, prin povara acestor despăgubiri.. Se pregăteşte psihologic generaţia tânără , cu gândul la condiţia lor viitoare de slugi ale celor bogaţi din trecut şi ale celor care militează astăzi pentru a instaura cu orice preţ noua aristocraţie burghezo- moşierească! De asemenea, se încearcă trecerea unor despăgubiri pe vânzarea fondului proprietăţii de stat, fond creat prin exploatarea de către comunişti a aceloraşi milioane de oameni timp de mai multe decenii. Culmea ironiei este că cei care au creat aceste bunuri şi valori, atât înainte de al doilea război mondial, cât şi după, sunt scoşi acum şi datornici, ipotecându-li-se şi viitorul . Iată cu ce se ocupă aceşti parlamentari, pe care electoratul de la 1996 i-a ales, acesta fiind indus în eroare şi de această dată de pseudoorientarea lor spre democraţia occidentală şi de dorinţa sa de a se produce o schimbare democratică , în binele general al ţării. Cazurile de despăgubire nu se referă, în principal, la oamenii care prin muncă cinstită reuşiseră să aibă o casă sau două şi un confort onorabil pentru ei şi pentru copii lor, pe măsura muncii depuse, ci la cei căpătuiţi ,fără de muncă, la cei care prin şantaje şi jocuri meschine de culise, ca şi acum, inclusiv politice, reuşiseră să devină , înainte de război şi imediat după război, proprietari de fabrici, uzine, de locuinţe , unele construite din credite nerambursate şi astăzi cu sarcina ipotecării, sau proprietari de sute şi mii de hectare de pământ, majoritatea lor acaparate pe nimic, fără muncă cinstită, conjunctural şi într-un timp record, ca şi acum, dacă ne gândim că majoritatea lor le acumulaseră numai în intervalul dintre anii 1918 şi 1948. Iar, pentru a înţelege mai bine ghesul acestor tevaturi politice, se merită să ne uităm mai bine în jurul nostru, pentru a constata cine sunt aceşti parlamentari care , în interesul lor şi nu al poporului care i-a ales cu încredere, promovează aceste legi. Nu cumva există o asemănare între procedurile de acaparare a averilor de atunci şi de acum?? Gândiţi-vă cât de bine se potrivesc şi cuvintele mareşalului Antonescu la situaţia de astăzi: “ Dumneavoastră……, mai mult ca alţii, fiindcă şi din opoziţie şi de la guvernare, prin acţiunea dumneavoastră de dirijare şi de îndrumare a vieţii noastre politice, economice, morale şi spirituale, exercitată direct şi indirect, de pe băncile ministerelor, din birourile băncilor şi din culisele politice, aţi dus ţara la catastrofa din 1940”. Acum reuşesc să înţeleg de ce unii nu sunt de acord , nici într-un fel, cu reabilitarea mareşalului patriot, pentru că interesele lor sunt mai presus de soarta celor mulţi , atinşi de sărăcie, mai presus de binele ţării...
4 septembrie 1999, Ing.dr. Gheorghe Apetroae, preşedintele Organizaţiei Judeţului Sibiu a Partidului Naţional Democrat Creştin,. Consilier judeţean de Sibiu.

Unele referiri la teza de doctorat Ilie Farca..Gheorghe Apetroae Sibiu

GHEORGHE APETROAE --- Unele referiri cu privire la obiectivele şi valoarea ştiinţifică a tezei de doctorat elaborată de ing. ILIE FARCA, intitulată „ Cercetări privind inflenţa fertilizanţilor (NPK) şi supraînsămânţării asupra producţiei şi biodiversităţii pajiştilor de munte”


Teza de doctorat elaborată de autor în cadrul catedrei de pratologie de la U.S.A.M.V. Cluj – Napoca , sub coordonarea ştiinţifică a prof. univ. dr. IOAN ROTAR se situează ca tematică de cercetare la nivelul impus genului de preocupări ştiinţifice biotehnice, iar ca demers problematologic se integrează direcţional cercetării naţionale şi mondiale, atât ca originalitate ştiinţifică cât şi ca aplicatibilitate secvenţială şi generală a rezultatelor cercetării în evidenţa şi caracterizarea tipologică floristică, pe mari areale, identificarea şi selectarea priorităţilor în materie pratologică.
Ca demers ştiinţific, se explorează spaţiul complex din pratologicul etajului boreal al Munţilor Cindrel şi se furnizează informaţii de principiu ştiinţific asupra productivităţii şi calităţii pratotehnice a pajiştilor. În acelaşi timp se exprimă unele puncte de vedere privind fertilizarea sustenabilă a pajiştilor cu doze reduse de fertilizanţi, conceptul de dezvoltare durabilă şi de multifuncţionalitate în agricultura zonei, aducând experimental şi pe bază bibliografică, drept temei de abordare şi interpretare ştiinţifică, contribuţii proprii în sistemul formal al numeroaselor cazuri de pratologie ecosistemică.
Soluţiile elaborate de autor sub aspect multifuncţional pratologic, ştiinţific şi explorator, sub semnul diferenţei, aşa cum le relevă prof. univ. dr. VASILE VÂNTU, referentul principal al tezei, pentru condiţia de biodiversitate şi de creştere a fertilităţii solului în tipologia praticolă Festuca rubra- Agrostis capillaris, tipul de habitat: R 3803- pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra ,de la altitudinea de 1348 m, pun în evidenţă efectul utilizării optime a fertilizanţilor şi importanţa teoretică şi practică a intervenţiilor în ecotop, de menţinere a diversităţii fitocenotice şi de gestionare durabilă a ecosistemelor de pajişti.
Ca dominantă a cercetării, trei sunt obiectivele urmărite şi soluţionate de autor în plenitudine dinamică. Primul, îl constituie influenţa fertilizării şi supraînsămânţării asupra producţiei de substanţă uscată (S.U.) şi calităţii nutrientului furajer, al doilea cuantifică efectul fertilizării şi supraînsămânţării asupra biodiversităţii fitocenotice iar al treilea analizează influenţa acestor intervenţii asupra unor indici agrochimici ai solului. Obiectivele sunt urmărite experimental, în condiţii de amendare cu CO3 Ca şi neamendat, şi aceasta, după cum releva dr. ing. RAZEC IOSIF, alt referent al tezei, ” cu scopul identificării unor variante tehnologice care să permită dezvoltarea unei praticulturi durabile şi performante” şi, într-un plan mai complex,” să evidenţieze importanţa culturii pajiştilor permanente din punct de vedere agricol, turistic şi peisagistic.”
Teza este structurată în 6 capitole, fiecare capitol relevând cu autoritate, sub aspectul cercetării ştiinţifice, capacitatea probatorie a argumentelor demonstrate.
În capitolul I , autorul ,operând contextual, evidenţiază importanţa pajiştilor montane, conceptul de multifuncţionalitate în agricultură, funcţiile pajiştilor montane, conceptul ştiinţific de dezvoltare sustenabilă, influenţa fertilizării sustenabile şi însumate şi supraînsămânţării asupra masei recoltabile de S.U., asupra biodiversităţii floristice şi asupra unor însuşiri edafo-trofice ale solului, cu referiri pratologice la pajiştile permanente din Munţii Cindrel, rolul acestora în economia pastorală a zonei.
În capitolul II se relevă în detaliu caracteristicile condiţiilor naturale din Munţii Cindrel , în principal influenţa gradientică a altitudinii şi formelor de relief asupra fenomenelor climatice, în speţă meteorologice şi se emit consideraţii cu privire la aportul energetic natural asupra solului şi florei. În abordarea vegetaţiei ecosistemului se relevă genealogic limitele geologice altitudinale ale etajelor bioclimatice ce condiţionează tipologia pajiştilor din Munţii Cindrel, tipologie utilizată în descriere după GH. ANGHEL şi colab., 1965, cu o permisă completare că sindinamica tipologică a pajiştilor din acest areal a fost cercetată pe arii considerabile şi expusă în tezele lor de doctorat, de K. NIEDERMAIER, în anul 1958, PAUL BURCEA, în anul 1965 şi GHEORGHE APETROAE, în anul 1999.
În capitolul III se relevă obiectivele cercetării, materialele utilizate conform protocolului experimental , metodele de cercetare şi modul de organizare a experienţei.
Experienţa a fost organizată în 4 blocuri- repetiţii- randomizate. Fiecare bloc s-a format din 5 parcele, fiecare parcelă s-a împărţit în două subparcele (o subparcela- variantă, pe fond amendat şi o subparcela - variantă , pe fond neamendat), fiecare subparcelă –variantă, având suprafaţa de 10 mp iar varianta V1(Mt) s-a constituit referenţial de raport de gradul zero la abaterile diferenţiale determinate de cauzalitatea imputurilor. Ca materiale de experiment, pentru fertilizare s-au utilizat doze de N50P50K50, respectiv azotat de amoniu (33,5 % N), superfosfat simplu(18%P2O5), sare potasică (38% K2O), pentru supraînsămânţare s-a utilizat specia Trifolium repens, soiul Măgurele , tipul holandicum (5 kg / ha) iar pentru amendare doza de 5 t/ha CO3Ca. Ca opţiune metodologică de cercetare a fitocenozei, s-a selectat metoda geobotanică sau fitosocială care a constat în efectuarea de relevee floristice pe suprafeţe caracteristice fitocenozei diferenţiale - variantice şi prin care s-a determinat structura şi compoziţia floristică, iar dintre determinările cantitative şi calitative variantice efectuate enumerăm producţia de S.U, compoziţia chimică a furajului (proteină brută, grăsime brută, cenuşă brută, celuloză brută, SEN şi unii indicatori agrochimici ai solului: valori pH, grad de saturaţie în baze(V%), P şi K extractibil.
În capitolul IV s-a inclus contextual analiza rezultatelor proprii privind influenţa fertilizării diferenţiate şi supraînsămânţării asupra producţiei de SU,asupra compoziţiei floristice şi calităţii furajului în locaţia amintită, în condiţii de amendare şi neamendare . S-a constat că producţiile de furaj au fost influenţate cantitativ şi calitativ de troficitatea solului, în urma administrării fertilizanţilor, de supraînsămânţare şi amendare, de influenţa condiţiilor climatice, în principal a distribuţiei precipitaţiilor şi insolaţiei asupra florei, în perioada fenologică şi cea generativă a plantelor. Determinările fitocenologice reliefează faptul că imputurile din protocolul experimental pozitivează gradul de acoperire cu vegetaţie, cuantificat de la 50-55%, în V1, la 75-80 % pe agrofond neamendat şi la 80-85 % pe agrofond amendat cu influenţe structurale holistice în compoziţia floristică a fitocenozelor în variante, concretizate prin vicarianţa gramineelor valoroase( Dactylis glomerata, Phleum pratense, Agrostis capillaris) şi fabaceelor ( Trifolium repens, Trifolium pratense) , în paralel cu reducerea numărului de specii, de la 19 , la martor, în anul 2002, la 11-17 specii, ( în V3, respectiv V4), în anul 2004 şi substituirea lor de specii valoroase cu apariţie primară în fitocenoză.
Cu privire la gradul de acoperire floristică şi la fenomenele spaţiale de trangresivitate vicariantă ori regresie, spaţiale la specii, se constată , din lucrarea autorului, că specia Agrostis capillaris înregistrează ponderi în covorul vegetal, de la 17,5 %, în varianta martor, la 62,5 % ,în V4 şi devine stenoică în noile condiţii, în timp ce specia Festuca rubra înregistrează o regresie a participării, de la 17,5 %, (Mt.) la 5 % (V4 şi V5), pe ambele agrofonduri. Operându-se contextual, similar se constată că specia Dactylis glomerata înregistrează o pondere în covor de 17,5 % şi specia Phleum pratense , de 5 %, cele două specii, fiind specii noi în fitocenoză. Prin accesul în fitocenoză a speciilor valoroase Dactylis glomerata, Phleum pratense şi Trifolium repens precum şi a speciei de Genista sp., se concluzionează că pajiştile de Festuca rubra şi Agrostis capillaris din Munţii Cindrel pot fi ameliorate substanţial prin tehnologii praticole sustenabile, cu imputuri moderate, respectiv fertilizare cu N50 P50 K50 şi supraînsîmânţare cu 5 kg/ha Trifolium repens pe agrofond amendat cu 5 t/ha CO3 Ca.
În acelaşi context, dr. ing. RAZEC IOSIF, referindu-se la influenţa factorilor studiaţi asupra biodiversităţii floristice, pune în evidenţă unele schimbări în covor determinate de interacţiunile factoriale în urma aplicării îngrăşămintelor, amendamentelor şi supraînsămânţării. Aceste schimbări au condus la modificări ale troficităţii microbiologice din sol, în sensul ameliorării acestora şi creşterii gradului de mineralizare al solului, resimţite în gradul de acoperire cu specii în transgresiune, poaceele prezentând o creştere în covor între 10 % ,în V1 şi 20 %, în V4, iar fabaceele o creştere de 10 % în variantele nesupraînsămânţate şi de 22,5 % în cele supraînsămânţate cu trifoi alb (în V5), la ambele fonduri. Se apreciază, ca o aplicabilitate secvenţială, că fertilizarea unilaterală cu 50 kg_/ha P2O5 îşi face resimţit efectul începând din cel de al doilea an , iar supraînsămânţarea cu doza de 5 kg/ha Trifolium repens, în combinaţie cu 50 kg/ ha P2O5 sau cu doza de N50, P 50 K50, influenţează pozitiv evoluţia cantitativă şi calitativă a producţiei de SU, iar efectul cel mai puternic se resimte în anul II şi III de exploatare. Sub aspectul aplicabilităţii integrale, se reliefează producţiile mari de S.U. în variantele fertilizate cu N50 P50 K50, cu şi fără supraînsămânţare cu trifoi alb(V4 şi V5), cu sporuri faţă de martor de 45- 58%, pe agrofond neamendat, respectiv de 2,68 şi 2,93 t/ha şi cu sporuri faţă de martor de 71% şi 89 % , pe agrofond amendat, respectiv de 3,92 şi 4,33 t/ha. Se mai constată, din determinări, o ameliorare calitativă a nutreţului, în principal prin creşterea conţinutului de proteină brută, în variantele fertilizate cu azot şi supraînsămânţate cu trifoi alb, de la 10,18% la martor, la 15,31%(V5) şi 15,63(V4), la variantele neamendate şi de la 14,38 % la martor, la 17,75 % (V5) şi 17,81%(V4), la variantele amendate. De asemenea, se constată creşterea conţinutului în grăsimi brute şi o diminuare a conţinutului în celuloză brută ,însoţite de o creştere semnificativă a valorii nutritive şi palatabilităţii furajere.
În capitolul V se analizează influenţa întervenţiilor în pratoecosistem asupra unor indici agrochimici ai solului în cei trei ani de experimentare(2002-2004).Se constată, ca efect al aplicării fertilizanţilor, creşterea semnificativă a gradului de saturaţie în baze, pe variante, de la 51-59% la 58-82 % şi ameliorarea conţinutului în fosfor şi potasiu asimilabil în sol şi se observă în variantele pe fond amendat, o corectare a reacţiei acide a solului resimţită ca efect, gradual, în anul II şi III de aplicare, cu evidenţa anului III de experimentare când simpla aplicare a amendamentelor a adus un spor de 0,99 t/ha S.U., comparativ cu varianta martor neamendată, spor care se încadrează în limitele diferenţelor foarte semnificative.
În capitolul VI, de extensie limitată, se relevă concluziile şi recomandările cu caracter recurenţial rezultate din studiile şi determinările efectuate şi se expun o serie de operaţii contextuale în ameliorarea pajiştilor montane cu elemente pratotehnice noi, respectiv cu imputuri reduse ,vizând imperativ şi întemeiat gestionarea durabilă şi multifuncţională a acestora în condiţiile staţionale din Munţii Cindrel. Se evidenţiază experimental, efectele fertilizării şi supraînsămânţării asupra randamentului pajiştii şi sporurile semnificative de producţie, încă din primul an al aplicării.
Se concluzionează experimental şi se argumentează rezolutiv recurenţial relaţia directă între cumularea în timp a imputurilor tehnologice şi creşterile de S.U., faptul că în cei trei ani experimentali s-a obţinut recolta maximă pe fond amendat, îndeosebi la variantele cu N, faptul că la variantele la care a fost numai fertilizare cu fosfor sau numai supraînsămânţare cu Trifolium repens, creşterile de recoltă sunt numai din anul al doilea şi că amendarea , din al doilea an începe să influenţeze considerabil producţia de S.U.,
Cât priveşte compoziţia floristică, ca urmare a intensivizării imputurilor, poaceele au tendinţe ponderale, până la 65 % la variantele cu N50, P50, K50,iar la o fertilizare mai puternică, specia Agrostis capillaris are tendinţa de dominare a speciei Festuca rubra. Pe fond amendat, specia Festuca rubra, fiind calcifugă, părăseşte ecotopul, în locul acesteia, instalându-se speciile Agrostis capillaris şi Trifolium repens precum şi speciile Dactylis glomerata şi Phleum pratense.
De asemenea, urmare a intrărilor energetice în ecosistemul Festuca rubra-Agrostis capillaris creşte procentul de proteină brută, de la 10,18 % ,la Vm, la 15,31 %, la varianta N50,P50,K50 + supraînsămânţare cu Trifolim repens, la neamendat şi mai mari cu 2-3 % la blocul amendat, unde prin apariţia speciilor Dactylis glomerata şi Phleum pratense se obţine o creştere semnificativă în valoare a nutrientului furajer.
Se apreciază că aplicarea fertilizării minerale pe agrofond neamendat modifică insuşirile chimice ale solului în sensul creşterii acidităţii solului , pe când aportul de fertilizanţi pe fond amendat conduce la scăderea acidităţii solului şi la creşterea gradului de saturaţie în baze, a nutrienţilor în soluţia solului.
Prin interpretarea volumului mare de material bibliografic utilizat în scopul atingerii obiectivelor propuse, prin analiza şi sinteza datelor experimentale din cercetarea cazuistică, drept instrumente operaţionale de analiză şi testare , prin referirile şi concluziile finale, expuse raţional discursiv şi diferenţial clar, teza elaborată de ing. ILIE FARCA constituie în planul cercetării pratologice un ansamblu conceptual propriu, un model esenţial de investigare şi analiză logică structurală, posedând atributele unei lucrări de rezonanţă ştiinţifică în domeniu, cu reale valenţe de extrapolare a rezultatelor cercetării în areale pratotehnice cu condiţii ecologice şi economice similare.
Dr . ing. prof. GHEORGHE APETROAE,
Membru fondator al CORPULUI AGRONOMIC ROMÂN, preşedinte al Filialei Sibiu a Corpului Agronomic Român şi vicepreşedinte al SOCIETĂŢII INGINERILOR AGRONOMI DIN ROMÂNIA