CU PRIVIRE LA NECESITATEA OPTIMIZĂRII INTERRELAŢIEI DINTRE TENOLOGIILE DE PRODUCŢIE ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI ÎN FUNCŢIONAREA MECANISMULUI RENTABILITĂŢII FUNCIARE, VECTOR PRIM DE DINAMIZARE A ANSAMBLULUI DEZVOLTĂRII RURALE ROMÂNEŞTI
Dr. ing. GHEORGHE APETROAE, SIBIU
In perspectiva de strategie a Corpului Agronomic din România , sarcina sa majoră o constituie promovarea şi dezvoltarea unei agriculturi durabile, de dezvoltare tehnologică, fundamentată de studii şi cercetări agrotehnice, fitopedoclimatice şi zoonomice calitative şi cantitative complexe , de studii economice agrare şi social demografice spaţial rurale. Se vor putea proiecta şi implementa ,astfel, soluţiile tehnico-economice rentabile de dezvoltare durabilă a ruralului românesc, utilizând şi mizând, în primul rând, aspect marginalizat cu inconştienţă , în prezent, pe competenţa profesională a specialiştilor din diferitele domenii ale agriculturii şi, într-un mod cu totul special, pe aportul cercetării ştiinţifice fundamentale şi domeniale în structurile instituţionale ale A.S.A.S. şi ale universităţilor de profil agronomic.
Rezolvarea cerinţelor sociale naţionale şi europene impuse în prezent zonelor rurale româneşti, în condiţiile actuale, cad în sarcina organelor guvernamentale , instituţiilor descentralizate şi organizaţiilor profesionale din agricultură şi silvicultură , deopotrivă, prin realizarea politicilor agricole şi de dezvoltare rurală, prin promovarea şi urmărirea realizării obiectivelor tehnologice şi de management ecologic în ruralul românesc:
Soluţionarea acestor obiective strategice sunt reglementate, în principal, de legislaţia funciară, agricolă şi nu în ultimul rând de prevederile Legii nr. 350 din 6 iulie 2001, privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. În art. 7 al acestei legi se prevede că ”scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice , sociale, ecologice şi culturale, stabilite sectorial la nivel naţional, regional ,judeţean şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea.” Aceasta se traduce prin îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane, prin gestionarea responsabilă a resurselor naturale, protecţiei mediului şi a peisajului cultural, prin utilizarea raţională a teritoriului, conservarea şi dezvoltarea diversităţii culturale. În acest context , dezvoltarea rurală, o competenţă complexă cade, în mare măsură în sarcina Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi presupune , printre obiectivele dezvoltării durabile spaţiale, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor din rural, prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea accesului la infrastructuri, utilizarea eficientă a terenurilor, asigurarea calităţii cadrului construit , amenajat şi plantat, pe unităţi teritoriale de referinţă, din toate localităţile rurale, cu protejarea acestor localităţi împotriva dezastrelor naturale, potrivit strategiei de dezvoltare teritorială , prin implementarea proiectelor strategice, vizând coeziunea teritorială, consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legături interregionale . Aceasta presupune că în sarcina Ministerului Pădurilor şi Mediului, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,altor ministere şi organisme centrale stau, deopotrivă, elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor şi documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, a Planului de amenajare zonală şi de detaliu al teritoriului şi, tot odată, avizarea proiectelor de acte normative, aprobarea şi implementarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism , întocmite de specialişti specializaţi în amenajarea teritoriului şi urbanism.
Corpul Agronomic din România poate considera, în contextul relevat mai sus, printre principalele obiective economico-tehnologice şi social-culturale ale dinamizării dezvoltării spaţiale complexe a ruralului românesc, următoarele măsuri şi acţiuni sectoriale:
1.Revitalizarea şi retehnologizarea sectoarelor agriculturii cu potenţial competitiv, organizarea unei agriculturi bazate pe exploataţii durabile, ecosistemice , de dimensiuni optime, care să urmărească prioritar sporirea productivităţii, eficienţei şi calităţii produselor agricole, asigurarea unor structuri de producţie vegetală şi zootehnică, comparabile cu cele din ţările U.E., cu cerinţele pieţei interne şi externe, capabile să asigure echilibrul economic intra şi extra sectorial şi de mediu. Se cere promovarea, în funcţie de zonarea producţiei agro-silvice ,de piaţa funciară şi de dinamica demogafică a ruralului, în următorii ani, exploataţii agricole private cu suprafeţe de cel puţin 15-20 ha teren agricol. De asemenea , se impune organizarea şi administrarea, prin aportul specialiştilor agricoli, de forme cooperatiste şi private de exploataţii mijlocii şi mari în condiţii de rentabilitate, vizând obţinerea produselor agricole ecologice în conceptul de integrare producţie- procesare- comercializare, de finanţare a investiţiilor agricole şi silvice rentabile, de modernizare a infrastructurii şi de aplicare a proiectelor de organizarea şi amenajarea teritoriului, de implementare a conceptului sociologic de dezvoltare rurală durabilă ;
2.În contextul relevat, se poate avea în vedere instituirea noii structuri de management în agricultură şi silvicultură, la nivel administrativ teritorial, şi anume managementul camerelor agricole şi silvice private, cu personalitate juridică pe grefa serviciilor profesionale agricole şi silvice din România . Acestea se structurează la nivelul fiecărei comune, oraş şi municipiu, cu scopul de a gestiona cu eficienţă fondul agricol şi silvic din teritoriul administrativ , de a asigura asistenţa tehnică pentru exploataţiile agricole şi silvice private, particulare familiale, producerea şi procurarea seminţelor şi materialului săditor pomicol şi silvic din categorii biologice genetic superioare, produse sau achiziţionate de la producători autorizaţi şi verificate de centrele de testare judeţene, procurarea de îngrăşăminte şi pesticide, deservirea exploataţiilor cu întreaga gamă de utilaje din parcul propriu sau din colaborări cu companii specializate sau cu mari exploataţii, redefinindu-se mecanizarea prin introducerea masivă în agricultură a tehnicilor de exploatare electronică a utilajelor agricole;
3.Realizarea programelor de reîmpădurire a terenurilor de pe care s-a exploatat masa lemnoasă, de igienă şi exploatare a fondului silvic la cel mai înalt randament. În competenţa camerelor agro-silvice private pot deveni prioritare şi activităţile de reconstrucţie ecologică a fitocenozelor forestiere, la nivel naţional, pe o suprafaţă de 1.200.000 de ha teren de diferite folosinţe şi destinaţii, situat pe pante excesive, pe soluri litice sau puternic erodate care nu pot avea o altă destinaţie rentabilă decât cea silvic-ecologică şi de reglaj hidric al scurgerilor de apă în bazinele hidrografice. Asemenea programe strategice pentru economia naţională, sub aspectul valorificării funciare superioare şi ocupării unor părţi semnificative din forţa de muncă se pot realiza cu asigurarea de fonduri de investiţii nerambursabile din programele U.E. şi din programele de investiţii de la bugetul naţional şi de la cele locale. În acelaşi timp, pentru regenerarea fondului forestier existent se impune înlocuirea, prin exploatare, a speciilor lemnoase regenerate vegetativ, slab crescătoare, cu specii plantate, sau din sămânţă, în structura de specii şi consistenţa în amenajamentul silvic impusă de factorii ecologici şi economici ai zonării forestiere;
4.Dotarea tehnică a agriculturii, în primul rând prin sprijinirea producătorilor agricoli în subvenţionarea cumpărării de tractoare şi maşini agricole, utilaje, echipamente, instalaţii şi aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice, pesticide şi produse petroliere, cu plata în produse agricole strategice destinate procesării - industrializării, sau pentru export, pot constitui facilităţi cu scopul dezvoltării şi întăririi fermelor ecologice, corespunzător dimensionate, cu o exploatare rentabilă…
5.Reamenajarea spaţiilor agro-zootehnice de producţie , depozitare sau procesare, construite înainte de revoluţie, prin acordarea unor fonduri de investiţii nerambursdabile, în condiţiile utilizării acestor spaţii exclusiv pentru producţia agrozootehnică şi silvică, procesarea şi valorificarea agro-alimentară ,la niveluri tehnologice energetice intensive, în condiţii profitabile, concomitent cu dezvoltarea pieţelor interne a grupurilor şi organizaţiilor de producători agricoli.
6 Reamenajarea fondului pastoral al ţării prin îmbunătăţirea şi exploatarea raţională a pajiştilor naturale, în cadrul camerelor agro-silvice, constând în regenerarea floristică superioară a acestora, în refacerea adăposturilor şi alimentărilor cu apă , a drumurilor de acces în fonful pastoral şi reintroducerea păşunatului raţional, pe unităţi de exploatare;
7.Executarea unor studii de cadastru calitativ pe baza de studii geologice şi agro-pedo climatice pentru stabilirea claselor de calitate pentru parcelele agricole şi silvice, pe corpuri şi parcele cadastrale ,deci pe fiecare proprietar de terenuri agricole şi silvice din cadrul fiecărei unităţi administrativ- teritoriale. Acest studiu, necesar zonării producţiei sub aspectul pretabilităţii folosinţelor şi favorabilităţii terenurilor pentru diferitele culturi se va putea utiliza la stabilirea impozitului pe terenuri şi pentru acordarea subvenţiilor diferenţiate producătorilor agricoli, în funcţie de clasa de calitate a terenului deţinut .Aceste subvenţii vor fi mai mari la terenurile de calitate slabă şi mai depărtate de localitate, greu accesibile ,cu scopul de a compensa plusul de cheltuieli cu energia convenţională şi culturală necesar pentru obţinerea unor cantităţi de produse pe aceste terenuri, în comparaţie cu terenurile fertile, uşor accesibile,unde efortul energetic necesar pentru producerea aceleaşi cantităţi de produse este, evident, mai redus;
8.Asigurarea unor fonduri de investiţii nerambursabile prin programele U.E. şi naţionale pentru fermierii care înfiinţează plantaţii de vii nobile, pomi, arbuşti şi subarbuşti fructiferi - în moduli eficienţi, de 4 ha, solarii - în moduli de 0,5 ha şi sere încălzite cu combustibili convenţionali - în moduli de 0.10 ha;
9.Urmărirea de către specialiştii agricoli a stării de vegetaţie a culturilor şi întreprinderea de măsuri de întreţinere a culturilor, de prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor, în vederea reducerii la minim a pierderilor cantitative şi calitative de producţie , în cadrul camerelor agro-silvice prin servicii de consultanţă şi informare zonală în optimizarea tehnică şi reglarea cibernetică agrar-sistemică;
10.Repararea, repunerea în funcţiune şi dezvoltarea amenajărilor pentru desecări, irigaţii, combaterea eroziunii solului şi regularizărea cursurilor de apă pe bazine hidrografice, în vederea reducerii efectelor factorilor de risc natural asupra culturilor , obiectivelor industriale, turistice şi populaţiei, pentru valorificarea superioară şi conservarea fondului funciar al ţării;
11.Dezvoltarea în zonele rurale a unei ample reţele de comunicaţie, alimentare cu apă, canalizarea şi epurarea apelor menajere şi dejecţiilor. Amenajarea unor drumuri modernizate cu rol complex, de exploatare agricolă, forestieră, industrială turistică şi edilitară. Amenajarea pe râurile interioare de acumulări cu rol piscicol, hidroenergetic şi ecologic;
12.Sprijinirea crescătorilor de animale prin suportarea de la bugetul de stat a unei cote substanţiale din costul animalelor de producţie şi de reproducţie;
13. Realizarea unui program de asigurări pentru producţia vegetală şi zootehnică, care să acopere efectul factorilor de risc imanent din agricultură .Crearea unui sistem de protecţie a agricultorului, un sistem asigurator care să ofere despăgubiri pentru toate cazurile de calamitate naturală, care să-i creieze certitudinea producătorului că nu-şi va pierde sumele investite şi să-l încurajeze în reluarea producţiei;
14.Continuarea procesului de dezvoltare a sectorului privat prin promovarea unui program de investiţii specifice eficiente şi avantajoase pentru producătorii agricoli, sprijinirea organizării de exploataţii prin asociere, arendare, concesiuni şi prin cumpărarea de terenuri agricole şi silvice.
15.Promovarea unui program amplu de dezvoltare spaţială rurală în toate zonele judeţului, în cadrul unui concept de dezvoltare rurală privind integrarea economică şi socială a satului românesc (programe investiţionale naţionale şi din fonduri europene), de diversificare a ocupaţiilor rurale;
16.Dezvoltarea unei pieţe concurenţiale, reale şi stabile care să asigure venituri corespunzătoare producătorilor agricoli, inclusiv prin politici fiscale direcţionate prioritar pe produsele stategice: grâu, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, soia, lapte de vacă, carne de pasăre, carne de porc şi pe menţinerea unui echilibru de piaţă al preţurilor.
17.Crearea unui sistem de creditare avantajoas producătorului agricol prin amendarea legislaţiei;
18.Asigurarea pensiilor pentru toţi producătorii agricoli, calculate în funcţie de suprafeţele de teren agricol şi silvic exploatate direct şi de venitul realizat din exploatarea acestora , durata, în ani, pe baza evidenţelor din registrele agricole şi scutirea de impozit pentru terenurile agricole extravilane din clasele de calitate IV şi V;
19.Asigurarea unei indemnizaţii sociale stimulative, de la stat, pentru ţăranii care depăşesc vârsta de 56 de ani , până la pensie, majorată pe măsura creşterii în vârstă a producătorului agricol, pe ha agricol şi silvic în proprietate , pentru a compensa lipsa necesarului de efort , în scădere de la această vărstă, faţă de efortul fizic necesar obţinerii de venit în cultura plantelor şi în creşterea animalelor
20. Redefinirea rolului specialistului agricol în asigurarea transferului permanent de tehnologie de la cercetarea agricolă în exploataţiile agricole, coordonarea programelor agricole şi respectarea legislaţiei în domeniul agriculturii; În context, Corpul Agronomic din România va pune accent pe pregătirea profesional- informaţională , organizarea activităţilor private de consultanţă şi a cursurilor manageriale, sprijinirea cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice în agricultură, organizarea unor centre de studii şi pregătire, perfecţionare şi documentare profesională;
21. Corpul Agronomic din România va veghea ca ocuparea prin concurs a unor posturi de execuţie şi manageriale teritoriale să se realizeze numai pe criterii de competenţă, iar cei promovaţi pe post să se bucure de stabilitate, fără a putea fi îndepărtaţi pe criterii politice , religioase sau de sex din funcţiile ocupate şi va impune reconsiderarea condiţiei profesionale şi sociale a specialiştilor din agricultură, silvicultură, cadastru agricol şi îmbunătăţiri funciare, în vederea unei gestionări competente a unei agriculturi şi silviculturi moderne ,cu valenţe europene, de mare randament.
Se relevă, în contextul semnalat mai sus, faptul că specialiştii agricoli , silvici şi hidrotehnicieni, cândva coordonatorii şi principalii specialişti în organizarea, amenajarea şi sistematizarea teritorială, astăzi nici nu sunt nominalizaţi în H .G. nr. 26 din 26 .09. 2006, la art. 4 lit. e) printre specialiştii care se pot autoriza şi elabora planuri zonale, de detaliu şi documentaţii tehnice în domeniul amenajării teritoriului. Se dovedeşte prin aceasta, lipsa din domeniul amenajării teritoriului a principalilor specialişti, cei din economia agricolă şi silvică rurală, primii cunoscători de specialitate ai sectoarelor prioritare ale dezvoltării economice rurale şi acest aspect constituie un obstacol evident în dinamizarea implementării măsurilor de dezvoltare durabilă a spaţiului rural românesc. Considerăm acest aspect constituie o importantă lacună normativă, care trebuie urgent revăzută şi reglementată, iar lipsa aportului fundamental al inginerilor agricoli şi silvici în activitatea de amenajarea teritoriului , se relevă, evident, ca un handicap accentuat în realizarea fundamentată a programelor de dezvoltare rurală a României. Desigur, şi acest aspect care se cere reglementat, se poate constitui ca un obiectiv profesional al Corpului Agronomic din România.
BIBLIOGRAFIE:
- Legea nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, M.O.R.,Partea I;
- ORDIN Nr. 538 din 1 octombrie 2001 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea persoanelor fizice şi juridice care pot să realizeze şi să verifice lucrări de specialitate în domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei pe teritoriul României
- Regulamentul A.N.C.P.I. de aplicare a Ordinului M.A.I. –ANCPI nr. 634/2006;
- Ing. Caius Didulescu, Sistemele informatice cadastrale în ţările din Europa de Vest, Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru, anul 2000, nr. 1-2 şi anul 2001, nr. 1-2;
- Dr. Ion Gr. Sion, Regimul juridic al terenurilor aflate sub ape,al terenurilor intravilane şi cadastrele de specialitate, Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru, anul 2000,nr. 1-2 şi anul 2001, nr. 1-2;
- Radu Crişan , Soluţii moderne de informatizare a activităţilor în cadrul Administraşiei Publice, Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru, anul 2000, nr. 1-2 şi anul 2001,nr.1-2;
- Dr. ing. Gheorghe Apetroae, Cadastrul calitativ şi organizarea teritoriului, Agricultura României, anul 2004;
- Prof.univ.dr.ing. Ion Bold, dr.ing. Gheorghe Predilă, Organizarea Teritoriului agricol, Editura ANCA, anul 2003;
